Poezii despre prezent și vârstă, pagina 2
Crăciun la vârsta a treia
În a mea copilărie,
Și mi-e greu, mereu s-o spun,
N-am primit o jucărie
De la Sfântul Moș Crăciun,
Însă Moș Crăciun e OM
Și știindu-mi bine strada,
Mi-a adus-o lângă pom,
Azi, pe Albă ca Zăpada!
Cum în lume-i loc de glume,
Tocmai azi, la vârsta mea,
Moș Crăciun mi-o dete-anume
Să mă joc, de vreau, cu ea!
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârsta de trecere
Am, Doamne, treizeci și trei de ani
și-s numai bun de răstignit,
și-s numai bun de pus pe crucea
poemului desăvârșit,
poemului care-ar putea
cu-o clipă iarna s-o amâne.
Sunt pedepsit azi pentru-o gafă
pe care o voi face-o mâine.
Revolta sângelui din mine
se domolește în părinți.
Dar unde-i Iuda să mă vândă
pentru cei treizeci de arginți?!
Se-ntinde-amurgul peste ziduri
precum un mușchi trandafiriu;
când moartea-mi face blând cu ochiul,
eu mai învăț să fiu, să fiu...
poezie clasică de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vârstă
Moartea, deși n-o văd, se ține-aproape, pusă pe rele,
Invidioasă pe-al optzecilea an al vieții mele.
Azi, i-aș da ultimii ani care mi-au mai rămas, binevoitor,
Pe unul din cei cincizeci care-au trecut cum trece-un nor.
Ah! Ea atinge tot ce există, nu stă pe A de B să îl distingă,
Dar, când îi propui un târg, refuză să-l atingă.
poezie de Walter Savage Landor, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nimeni până la viscol
Nu mai e nimeni
Între mine și viscol,
Numai eventuala bunăvoință
A celor ce păzesc și asmut ninsorile,
În rest, vârsta prăbușindu-se
Asupră-mi, fără logică.
Nici tata, nici mama
Nu mai sunt aici,
Să preia șocul,
Să elibereze drumul din față,
Acum, între mine și viscol,
E numai viscolul.
Nici măcar eu nu mai sunt,
Eu am murit azi noapte
Odată cu mama,
Ultima mea pavăză,
Ultima mea redută,
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haideți la joacă, copii!
Orașe, sate, dealuri și câmpii,
Toate sunt foarte pline de copii.
Trotuare și drumuri sunt desenate,
O zi specială pentru fiecare în parte.
Forfotă și zgomot mare peste tot,
Orice copil mic/mare merită un tort.
Zâmbete, râsete și multă veselie,
Fiecare copil își dorește câte o felie.
Dulciuri multe pentru fiecare,
Și multe jucării care mai de care.
Crete, desene, zmee, biciclete,
Role, mingi și multe trotinete.
Azi e o zi specială pentru orice copil,
Indiferent de vârsta pe care o are.
Toți oamenii avem suflet de copil,
Haideți la joacă, sunt jucării pentru fiecare!
poezie de Ovidiu Kerekes (1 iunie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi suntem
Noi suntem creatorii acestei muzici sublime,
Noi suntem plăsmuitorii acestor vise-nalte:
Hoinărind printre-însingurate stânci marine,
Adăstând lângă vaduri de ape secate.
Noi suntem orfanii sorții, cei fără nume,
Luminați de raza palidă-a unei luni amare;
Noi mișcăm planeta, îi dăm un sens anume
De la întemeierea vieții până azi. Se pare
Că pentru fiecare vârstă un vis moare
Sau că un vis se naște-n lume.
poezie de Arthur William Edgar O'Shaughnessy din Ode, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre tine
Măsura vieții tale soț îți este,
Culoarea ei e frunza întomnată
Care încet, cântând, coboară peste
Privirea ta tăcută, întristată...
Dar tu să crezi că răsăritul azi
Este același, al soarelui de ieri
Și că, prin ramurile verzi de brazi,
Și ieri, și azi, și mâine-ți sunt păreri.
Trecut, prezent și viitor, cu toate,
Degustă timpul în mersu-i circular,
Dar tu să crezi că inima mea bate
Mereu lângă a ta ca veșnic dar.
Și să mai crezi că vârsta ta de aur
Aduce împlinire vieții noastre,
Că, orice-ar fi, ascuns ca un tezaur
Destinul nostru este sCris în astre!
poezie de Nicolae Ler
Adăugat de Ler
Comentează! | Votează! | Copiază!
A șaptezecea oară...
Din palme de pământ curge o cascadă,
Iarna înghețată, țurțuri, vrea s-o vadă,
Să urce peste dânsa în papucei de vată,
Să cuprindă lumea în veșnicii brodată.
Cascada nu ascultă, palma-i de pământ,
Adună în suflarea-i foalele de vânt,
Scoate ghioceii din coarnele de melc,
Pune curcubeul pe frunți în semicerc.
Râd munți-nalți, cu fălcile în soare,
Aruncă-a iernii cușmă spre păsări călătoare,
În inima-mi zglobie, a șaptezecea oară,
Se instalează sigur o nouă primăvară.
Îmi iau papuci poetici, deretic printre rime,
Rămân precum cascada, mai verde în iubire,
Tu-mi întreții prezentul cu farmec și plăcere,
Urcăm în spațiul nostru cu vârsta în mistere.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memorial
și amintirile au vârstă,
unele zac prin cotloane de vremi,
câte una e blândă, o alta e tristă,
pe una o chemi iar de alta te temi.
și amintirile au greutate,
câte una atârnă ca piatra de moară,
una îți izbăvește prezentul de moarte
și-l face trecut, mai crâncen să doară.
și amintirile au ierarhii,
așezate cuminți în masonice loji,
din unele-ți faci obsesiv liturghii,
te lepezi de altele, ca netrebnice coji.
de m-ai durat în amintire,
în negura-ți de tainiți sufletești,
atâta te mai rog, să-mi dai de știre,
de-n ele mă omori sau mă trăiești.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde ești, copilărie?
UNDE EȘTI, COPILĂRIE?
Unde ești, copilărie,
Fără griji fără suspine?
Părinții din veșnicie
Purtau grija mea de mâine!
Unde-ai dus vraja visării
Cu Zmei, Feți și Cosânzene?
Că veneau pe-albastrul zării,
Precum visul printre gene!
Unde mi-ai lăsat florile
Ce mi le coseam pe ie?
Azi cos lacrimi în mărgele
De scaieți și păpădie!
Coseam ie cu altiță,
Când eram copil de școală,
Ca să primesc cununiță
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Maria Filipoiu din Poezii pentru copii
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prezent și vârstă, adresa este: