Poezii despre privighetori și visare, pagina 2
În Limba Română
În limba română a sculptat Brâncuși,
Și și-a vărsat tot dorul Eminescu,
A plans pe corzile viorii, a lui Enescu arcuș,
În limba română a pus viață-n pânze, Grigorescu.
În limba română cântă așa duios privighetoarea,
Și tot în limba noastră toți stejarii povestesc,
În limba română strălucește-n razele de soare marea,
În limba română toate florile iubesc.
În limba română lumea este mai frumoasă,
Și tot în limba noastră rugile se înalță către stele,
Limba română pentru mine e "Acasă"
Limba română, limba visurilor mele.
poezie de Marius Alexandru (9 august 2021)
Adăugat de Marius Alexandru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ape limpezi
Sărutul tău e-atingerea divină
Ce mângâie o floare de cais
Cu lacrima din roua cristalină
În care se reflectă lumi de vis.
E-aroma ce se simte-n adiere
Când vântul se alintă printre flori
În serile în care-i o plăcere
Tăcerea-n triluri de privighetori.
Sărutul tău, în dulcea-mbrățișare,
E cântec, e-ncântare, e fior,
E visul dintr-un vis, e renunțare
La tot ce, dintr-odat', e-amăgitor.
Te înfășor în brațe și, ușor,
Mă pierd în ape limpezi, de izvor.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel iubirii dintâi
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori;
Era o dragoste curată,
Privirea ta îmi da fiori.
Să ascultăm privighetori
Aș fi dorit să vii odată;
Deși iubiți n-am fost vreodată
Te port prin vise uneori.
Cu inima descătușată
De anii mei rătăcitori
Tu ești iubirea căutată
În viața mea de-atâtea ori,
Deși iubiți n-am fost vreodată.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când cerul cântă și dansează
De-atâta somn
umbra copacilor
se strecoară alene
în simfonia ierbii
pe când cerbii
foșnesc pădurile
iar luna poznașă
irizează izvorul.
Inima - reporter jucăuș -
își trece infinitul
în pescărușii visului
în zenit de căprioară
și cerceii lunii
anunță triumfala vârstă
în neștiuta
oră.
Cerul cântă
dansează
[...] Citește tot
poezie de Nicu Petria din Ziua de după napte (2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La lăsatul serii
La lăsatul serii, luna răsare
deasupra bălții lângă sat;
uite și colo, o lebădă apare
și țânțarii-s gata de pișcat.
Au fugit și peștii la culcare,
undițele abia se văd pe apă;
gândul meu dus spre visare,
cu grabite iluzii se adapă.
Prin sălcii și păpuriș venise,
să adie, o suflare de vânt;
decimat de întrebări și vise,
lebăda mă trezi pe pământ.
Și tot urcă luna sus pe boltă,
ceru-i pustiit de-ntâii nori;
prin luncă, cantecel tresaltă
al nevăzutelor privighetori.
poezie de George Pena
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Psalmul pariului pe nemurire
Năvalnicelor flăcări, șuvoi Iubirii-n vis mă
Învolbură... Nu-i cântec tot calendarul strunii?
Nu le mustra veninul doftoricit de pismă,
Că dorului trăsura ne-o-nalță-n cer lăstunii!
Poți, tu, lega lumina-n curmei de gând, cu lațul,
Sau roua să o depeni pe țevii seci, ca inul?
De-atâta primăvară, rapsod îmi este brațul,
Iar ochiu-n sete-ți soarbe transcendental pelinul.
Gelos n-aș fi pe ape? lăute'-i alăutul,
Scris lung privighetorii din nepermise zodii.
N-au fost luminătorii, ci-a luminat sărutul
Cântărilor cântarea îngemănând-o-n rodii.
Bea vinului pariul ce-ai pus pe nemurire,
C-ai câștigat toți spinii coroanei de Iubire!
sonet de Dumitru Ichim (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duios pe o rază
Pleoape-și deschid stele
Cântă priveghetorile!
Ochii-nchid și te visează
Lunecând duios pe o rază.
Mirosind a crin de cleștar
Încântând inima, quasar,
Răsărind prin hău de vierme
Blazar ce ucide urme..
De crater cu meteor, mască,
Ce-au căzut să biciuiască
Unicorni ce bat în piept
Ce mi-au spus să te aștept!
Coborând tandru din stele
Și născându-mi visele,
De a fi privighetoare
Peste-nălțimi stelare,
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rostește-mă
Înveșmântată ca o vestala
Învăluită în speranță
Sunt tot acolo, unde m-ai lasat
Aștept ca o statuie
Să-ți văd pasul încolțit lângă trepte
Fulgerele vremii, ninsorile mele dragi
Te aduc nălucă sub aceeași copaci
Aerul se tulbură, clipa lovită
Aduce zvon de îmbrațișare. Aș zbura...
- strigă-mă! Ți-am spus; și a răsărit
curcubeul lângă suflarea amiezii
Tăcerea devenise o dungă subțire
printre armonii jefuite de cântec
Când ești departe
Rostește-mă încet, tandru
cu numele meu întreg de zidire
Cheamă-mă să te aud!
și ai să vezi cum o petală
[...] Citește tot
poezie de Elena Armenescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonet monorim
Din vremuri, râuri gângurim...
cu vise trupul ne-ngrânim
și sângele ni-l iconim,
din lut fiind, celești să fim!
Ca merii-n toamnă meruim,
precum cireșii cireșim,
precum stejarii stejirim...
Din tată-n fiu ne ogorim,
de dor de iarbă dogorim
și gândul ni-l clorofilim...
În sinea noastră dunărim
și ne mereu melancolim...
Pe plaiul vechi să timpurim,
privighetori trandafirim!
sonet de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie
septembrie și câte doruri scriu
în muntele iubitului din vis
cu un cuvânt te chem în paradis
cu-n alt cuvânt în mine e pustiu
dar zâmbetul ți-ajunge până vin
în țara unde-mi lăcrimează norii?
în cântecul divin privighetorii
i-ajunge să te-ntârzie puțin?
hai, să ne-aprindem gândul-început
în preajma canionului cu doruri
ridică ale deznădejdii storuri
să ardem vâlvătaie-ntr-un sărut
poezie de Daniela Marchetti (2020)
Adăugat de Daniela Marchetti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre privighetori și visare, adresa este: