Poezii despre profesori și viață, pagina 2
Un profesor...
Un profesor e un zidar
Mereu alăturea de noi,
Mereu pe șantierul vieții
Ca să înalțe vremuri noi.
Un profesor e un zidar.
Zidește ziua cea de mâine.
Și sufletul și inima
La temelia țării pune.
Un profesor e un artist
Ce modelează caractere.
El zi de zi și an de an,
Găsește forță și putere
Ca să cioplească în lut viu
Cu vorba-i blândă și sfătoasă.
Lucrarea lui e cea mai bună,
Cea mai de preț, cea mai frumoasă.
[...] Citește tot
poezie de Emilia Plugaru
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boala râsului
S-a născut dintr-un hohot de râs.
Când părinții au trebuit să îi arate lumea
El a început să râdă în fața fiecărui lucru,
Până la soare.
Și a fiecărui cuvânt,
Până la infinit.
La șapte ani încă nu se oprise din râs
Și doctorii l-au trimis la școală.
Profesorii i-au arătat cartea de fizică
Dar el râdea ținându-se cu mâinile de burtă.
La istorie ajunsese cu mâinile la genunchi.
La geografie, la tălpi.
Atunci doctorii i-au recomandat trei femei
Demne de acest nume,
De care să se-ndrăgostească,
Dragostea intrând în profilaxia liniștii.
Cum să vă spun?
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povețele mamei
Oh, mamă bună ce mă-ndemni să fiu mai bun și iertător cu cei din jurul meu!
Oh, mamă dragă ce mă-nveți respectul
Față de părinți, profesori, colegi, vecini, rude, prieteni, sau orișicine,
Că-i om pe străzi sau cunoscut, că-i vechi prieten sau iubit,
Că-i bogat sau sărac, un om oarecare,
Lipsit de iubire, ori lipsit de valoare,
De suflet, de vis,
Ori că-i om de temut,
Sincer sau prefăcut,
Cu toți trebuie să ne iubim și să trăim armonios...
Să ne surprindem zi de zi, cu sărutări, cu zâmbete duioase
Cu lacrimi în ochi să retrăim momentele din viața asta frumoase
Când inimile vorbesc în șoapte, colorând în violet... iubirea.
poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Memento 50
MEMENTO 50
Din câți ați fost puțini ați mai rămas...
Din școală ați făcut măreț palat
Chiar dacă nimeni nu v-a adulat;
Noi vă chemăm cu bucurie-n glas.
Atâtea cunoștințe ne-ați predat,
Le-am însușit în fiecare ceas
Ca să ne-ndrume-n viață orice pas
Pe unde-n lume toți am colindat.
Am fost și răi, ades v-am supărat,
Dar vă rugăm acum să ne iertați,
De giumbușlucuri ne-am astâmpărat
Și am ieșit cu toții învățați.
[...] Citește tot
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Se-mpreunează clipa cu un strigăt
pe banca așteptărilor prelungi
se-așterne pauza din cuvânt
din gând cuvinte
se șterg unul pe altul în strănut
și râde vara prin unghere de lumină
în rest e întuneric frig și calm
profesorul își las-un cot pe viață
pleacă râzând/ plângând
spre somnul trecător
Se-mpreunează frica și iubirea
cu strigătul copilului născut
la sânul cald așterne mama gândul
și gura hulpav hrana o primește fremătând
și râde-un anotimp pe-un colț de viață
medicul mamă știe când și cum
s-aline tremurul din tâmpla prea nervoasă
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu trăiesc nici aici nici acolo
viața e un registru grav
contabilizează înregistrează semnează
pentru tot ce faci uneori te amendează pentru excese
te închide în celula cea mai strâmtă umedă și întunecată
de unde nici gândurile nu mai pot străpunge cu iluzii ascuțite
este tot ce înseamnă nevoie personală
doctor profesor avocat măcelar florar popă artist
dicționar și cel puțin o limbă străină în care te refugiezi
ori de câte ori ți se impută dreptul să trăiești pe limba ta
trăiești fără nicio vorbă pe zi
doar subconștientul se destăinuiește unui imaginar pe care
îl auzi săpând în tâmple un tunel de libertate
simți cum vieții i se dărâmă zidurile și trebuie
să o iei de la capăt de parcă într-una singură ai trăi de fapt mai multe
concepi propriul jurnal al fericirii
de-a încolți toate formele de neadevăr
cine să-ți reproșeze că iubești și de ce
că ai trecut granițele fricii și mentalităților
blocate în pinul vremurilor curente
o dată îți bate obrazul și te umilește
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt ce-mi spune vatra
(Pentru verișoara Vera)
Demult n-ai mai fost acasă
La grădina ta frumoasă,
Să vezi Prutul șerpuind,
Via, cea din deal, rodind.
În biserica din sat
Câțiva ani nu ai intrat,
Și nu des tu ia-i aminte
Lângă câteva morminte.
Chiar și mama când trăia
Rar de tot în sat veneai.
Neștiind unde-i Canada,
Te-aștepta cu zeamă caldă.
Ai în viață profesori,
Bucură-i cu niște flori
Și cu versurile tale
[...] Citește tot
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul cu hârtii
Eu sunt omul care plimbă hârtii,
Nu-s erudit, nu-s nici profesor,
Căutător febril de simetrii
Și cu pretenții de confesor.
Le car intr-o servietă cu mâner,
Gen diplomat de modă veche,
Produsul inutil și menajer,
Al unui bard intr-o ureche.
Car epoci glaciare permanente,
Cu sentimente grave în înscrisuri,
Ce tranzitează parcă neglijente,
Prezentul vieții fără paradisuri.
Se plimbă prin oraș olografii,
Hârtii ce n-au însemnătate,
Pline de vorbe ce par poezii,
Sau rugi pentru eternitate.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Soarele e mai sus
decât de obicei. da, a încheiat
mediile copiilor. școala din sânnicolau
mare este un cor de urale - de
sănătate mintală. cu dedicație
pentru el, profesorul de desen pe asfaltul
din fața primăriei așa zis liberale. tot
odată a calculat - pentru posteritate -
febril (?!)
media anilor bine trăiți - în util - între scutece
versus media anilor irosiți ca adult...
spre final
soarele e mai sus. sunt mai jos
doar cotele apelor arancăi - în
care nu ai cum să îneci pe moment
de reculegere privirea sincigașului
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primavara inutilă
Sufocată de viața cu program
Și de-același "va urma" cotidian
Al savanților cu barbă, cu șoșoni și ochelari -
Pedagogi și profesori octogenari
De algebră, geografie și pian -
Primăvara
A izbit cu pumnu-n geam
Și-a fugit din pension
De la "Notre-Dame de Sion".
I-am citit isprava-n calendar
Și-am pornit îndată după ea
S-o-ntâlnesc în Cișmigiu
Sau la Șosea,
Cum făceam alt'dată-n fiecare an,
Când eram și eu ca ea - un licean
Cu frecvența cursurilor pe
trotuar
Dar de data asta, nu știu cum,
N-am dat nici măcar de urma ei pe drum...
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre profesori și viață, adresa este: