Poezii despre rândunele și zbor, pagina 2
Linogravură cu paranteze
Râul nu curge.
Pe pământ
toate apele sunt stătătoare.
Pasărea nu zboară. Lumea întreagă
a-ncremenit în rame.
Valurile nu mai lovesc malul,
toate malurile sunt fluide.
Tot ce e călător
din adâncul somnului încet se ridică,
dar tot mai greu își găsește echilibrul -
pe balanța aripilor de rândunică
se cântărește destinul zilei.
poezie de Urszula Koziol din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară în Lans
Drumeție prin amurgită vară
Pe lângă snopi de grâu îngălbeniți. Sub arcade văruite,
Unde rândunica în zigzag zbura, băurăm vin focos.
Frumos: o, melancolie și râset violet.
Seară și miros întunecat de verde
Se răcoresc cu fior frunțile noastre încinse.
Ape argintii peste treptele pădurii curg,
Noapte și mută o viață uitată.
Prieten; înfrunzite podețe spre sat
poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rândunel
Un vânt și-o ploaie necăjită
S-au repezit ca din senin
Și răpăie prelung pe frunze
Și-mi culcă florile de crin.
Grădina toată-i răscolită...
Ce tristă e grădina mea!
Pe-o creangă tremură de frică
Un pui plăpând de rândunică.
E singur, în bătaia ploaiei,
Și-n ciripitu-i rugător
Îmi spune să-i deschid fereastra:
Și eu deschid, el intră-n zbor.
Și iată-mi-l rotind prin casă
Și parcă nu mai e pustiu
În casa mea înveselită
De ciripitul lui zglobiu.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbor
Ce sărbătoresc rândunelele
sau ce jelesc rândunelele azi,
zburând ca scoase din minți
în jurul zidului 'nalt,
izbindu-se una de alta,
zdrobindu-și de ziduri delicatele aripi?
Vertiginos coboară și urcă
ocolindu-se, căutâdu-se între ele,
înconjurând ca pe o sfântă iesle
zidul incandescent în soare.
De ce se-ndepărtează și se-ntorc în același loc,
parcă ar căuta ceva,
parcă cineva mult așteptat n-a mai venit,
parcă nu vor să creadă în astfel de sfârșit.
poezie clasică de Margareta Sterian
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuibul
Două rândunele mici,
Îmbrăcate-n salopete
Zboară-n curte la bunici
Și măsoară un perete.
Își fac planuri fel de fel,
Se privesc și râd în soare,
Bat din aripi mărunțel,
Da, s-au hotărât, se pare!
Vin și pleacă-n zbor grăbit,
Parcă-s fulgere de smoală;
Ia te uită, s-a ivit
Pe perete-o mâzgăleală!
Aduc lutul pic cu pic
Și-l lipesc cu măiestrie
Până iese un chirpic
Rece lacrimă de glie.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Gheorghe Vicol (mai 2002)
Adăugat de Gheorghe Vicol
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu sunt litera
tu ești tăcerea
amândoi formăm necuvântul
tu ești aerul
eu sunt adierea
amândoi formăm vântul
tu ești prima rândunică
eu zborul
amândoi formăm primăvara
eu sunt pământul
tu roua ierbii
împreună mormântul
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie
Auzi, tu, ființa mea dragă...
cum cad stropii la fereastră,
și-n toată splendoarea ei
ploaia spală pomi de tei,
tot pământul mi-l îmbracă,
in haină rece si posacă
de culoare cafenie
dulce gând... melancolie.
Vezi, tu, suflet de copil...
zbor de frunze, zborul lin
miilor de rândunele
ce-mi duc vara, tot cu ele
si-mi lasă toamnă amară
cu miros de călimară,
triste frunze arămii
stări frumoase... melancolii.
Simți, tu, iubirea mea frumoasă...
fuga aceasta păcatoasă,
[...] Citește tot
poezie de Adriana Monica Burtea (28 septembrie 2015)
Adăugat de Adriana Monica Burtea
Comentează! | Votează! | Copiază!
De primăvară
Pășește ușor. Rân-du-ne-le-lee... (!)
Rândunelele s-au încurcat
în părul vălurind
al călugărițelor.
Peste spinările orizonturilor
se despletesc culori abandonate
peste umăr.
E ora înaltă!
Se-așează nimb peste toate
și-n aer plutesc
lungi poduri zburătoare.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mireasa fără cântec
Tu mireasă dragă unde-ți este valsul?
Ochii-ți sunt luceferi rătaciți prin stele,
Sufletul te doare, nu poți tine pasul
Frânt îți este dansul, zbor de rândunele.
Nu simți armonia, freamătul din cântec,
Nu auzi vioara, pentru tine cântă
Inima-i o rană, plânsul tău descântec
Ciuta rătăcită ce spre-nalt se-avântă.
Chipul ca de ceară, lumânare stinsă,
Jalea curge-n tine clocotind prin vene
Suferința surdă peste tot e-ntinsă,
Plâng până și zeii, ploi nepământene.
Doar pentru o clipă îți dorești să-auzi
Muzica iubirii - cântul pentru voi,
Valsul să nu fie pentru mirii surzi
Ci să fie zborul... pentru amândoi.
poezie de Angelina Nădejde (19 mai 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rândunica
A venit cu primăvara
Pe poteci, ce doar ea știe,
Ca să ne inunde țara
Cu jocuri și bucurie.
Și-a luat în a sa veghe
La întrecere cu vântul
Și văzduhul și pământul
Până și-a găsit pereche.
Ca doi arhitecți de soi,
Ce nimic așa nu lasă,
Chiar sub streașină la noi
Își zidiră noua casă.
Pe covorul de puf moale,
Făcând multe ghidușii,
Au de-acuma cinci copii,
Ce-i așteaptă cu mâncare.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre rândunele și zbor, adresa este: