Poezii despre ruj și sărut, pagina 2
Cuiburi de iubire și dor
În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire și dor,
Întind mâna și-i prind,
Ne înălțăm în magicul zbor.
Legănați printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!
Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins și pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicați prin săruturi și-avânt
Ștergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul meu
Singurătatea o cânt sub clar de lună
și alung norul ce dă lunii umbre reci,
un sărut ziua de mâine vrea s-o pună
pe dorul potecii pe unde poți să treci.
Și mi-am învelit ale mele doruri
cu taina lacrimii din rugăciune,
cu scânteia picăturilor de rouă,
care dă îngerilor înțelepciune.
Cu versuri am șters rujul surâsului,
iar nopțile uitate le-am ținut la ușă,
în doruri amețite de furtună
și finaluri împrăștiate în cenușă.
Eu dorul l-am cules din bucuria
romanței, horei și doinei românești
și nu pot s-ascund cuvinte-n inimă,
sau să le pun în posomorâtele povești.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
O iubită de nădejde [A certain lady]
Pot să-ți zâmbesc și capul să-l înclin,
Să sorb cu buze avide ce vorbești,
Cu ruj înmiresmat să-mi dau din plin,
Să-ți mângâi fruntea așa cum îți dorești.
Iar când îmi spui de fostele iubiri,
O, pot să râd cu ochiul viu și clar.
Și râzi și tu, cu fală în priviri,
Dar inima că-mi plânge n-ai habar.
Îmi joc prea bine rolul, căci tu crezi
Că-s veselă ca primii zori de zi,
Dar sufletul că mi-l împovărezi
Tu nu vei știi.
O, pot să râd, s-ascult când ne întâlnim
Noi aventuri de care-mi povestești,
De doamne indecente să vorbim,
De mâini experte, șoapte pitorești.
Și mulțumit vei fi, și iar și iar
O altă saga o să-mi spui pe șleau.
Așa mă vrei fidelă, cu mult har,
[...] Citește tot
poezie de Dorothy Parker, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tresari tulburat
în zori săruți părul sau obrazul
sau umărul dezgolit al femeii
întinsă pe tot patul în somnul ei
te uiți că anul trecut ți-a lăsat
moștenire trei degete de țuică
dintr-o sticlă de un litru și câteva
urme de ruj pe față ca un zvon
de tobe dintr-o urare din miez
de noapte și-un forfot de iubire
răsăritul de soare aduce o pace
bahică după câteva guri luate
cu gândul că azi contează la fel
ca ieri tragi din țigara slabă
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acolo e altă lume
Acolo unde este ea
Vântul se parfumează
Acolo unde este ea
Soarele de nori se depilează
Acolo unde este ea
Păsările au aripi de petale
Acolo unde este ea
Fluturii sunt evantaie
Acolo unde este ea
Lună se rujează
Acolo unde este ea
Noaptea poartă dresuri de mătase neagră
Acolo unde este ea
Apa se îmbată în sărutare
Acolo unde este ea
Pământul pe urme îi răsare câte o floare
Acolo unde este ea
Cerul are căprui culoare
Acolo unde este ea
E plecată și inima mea...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-te!
Pantofii supărați se ceartă-n tindă
cerceii se privesc nedumeriți
un ruj "Dior" tânjește sub oglindă
se vaietă ciorapii plictisiți
pereții se încruntă de tăcere
pianul mut ascultă ritm de pași
cearșaful ține foame de plăcere:
Auzi tu, soro, când o să ma lași?
Să fac și eu un pic de primeneală
că fuge lucrul rău când ești aici
nici zodia nu-mi cere socoteală...
Te duci din casa asta, poți să-mi zici?
Te știu, acum încerc cu binișorul
te rog, doar pe o vreme, nu pe mult
mai lasă să ma vadă și fiorul
să spună ce o vrea eu să ascult...
Te du măcar și-n pod acolo-i bine
te las să urmărești, oricum nu scap
presimt că am valoare pentru tine
dar, crede-mă, sătulă-s peste cap!
[...] Citește tot
poezie de Radmila Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
În poala unui părinte absent
o complicație e un apel
un văl peste informații din denim
o despărțire care nu va mai cunoaște rujul fericirii
aceeași lungime de undă e doar un pretext
e momentul să începi să îți imaginezi
să vizualizezi incendiul din care ne-am născut cu toții
numele tău e formula magică a liniștii
un sărut pe frunte înainte de culcare
este o imagine îngropată în grădina din spate
în poala unui părinte absent
tu mereu vei avea amprenta unui coșmar
sentimentul matern e totul sau nimic
niciodată nu m-ai mângâiat pe creștet..
poezie de Sorina Rîndașu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Don Juan
După ce le-a mâncat tone de ruj,
Femeile,
Înșelate în asteptările lor cele mai sfinte,
Au găit mijlocul să se răzbune
Pe Don Juan.
În fiecare dimineață,
În fața oglinzii,
După ce își creionează sprâncenele,
Își fac buzele
Cu șoricioaică,
Pun șoricioaică în păr,
Pe umerii albi, în ochi, pe gânduri,
Pe sâni,
Și așteaptă.
Ies albe în balcoane,
Îl caută prin parcuri,
Dar Don Juan, cuprins parcă de-o presimțire
S-a făcut șoarece de bibliotecă.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoarea a paișpea
Scrisoarea a III-a se întoarce
(poem aproape psihiatric)
Îți scriu, iubito, zăpăcit ca o meduză
Băgată-n cadă și-mbătată cu clăbuc,
Am aranjat: ne luăm cetățenia găgăuză
Și din iubire ne vom interna la balamuc.
Te-aștept la poartă să-ți sărut iar gărgăunii,
Să vii cu ruj pe buze și cu păr frumos,
Că de-mbrăcat îți dăruiesc aici nebunii
Vreo cinci cămăși de forță marca Boss.
Am pile mari, ne dau apartamentu-n care
Au stat napoleoni și hitleri și tutankamoni,
E logic pentru o dragoste așa de mare
Pe care-o doare-n Freud de neuroni.
Mânca-vom pui de eros și pastile rare
Așa cum șade bine zăpăciților de-amor,
[...] Citește tot
poezie satirică de Sorin Stoica
Adăugat de Sorin Stoica
Comentează! | Votează! | Copiază!
O, pentru-aceste vorbe o să-ți pară rău curând!
O, pentru-aceste vorbe o să-ți pară rău curând!
Restituie-mi cartea și-ți ia-înapoi sărutul.
Un dușman sau un prieten am auzit spunând,
"Ce volum mare pentru-așa căpușor minuscul?!"
Vino, o să-ți arăt pălăria mea cu ciucuri
Și-o să te las să vezi cum mă gătesc, cum mă rujez!
Oh! poate c-ar trebui să te iubesc și... câte lucruri...
De-azi, n-o să-ți mai spun nimic din ce simt sau din ce crez.
Voi fi harnică și blândă, dulce și isteață;
Și nu-o să mai fiu surprinsă cu cărți la subțiori,
Voi fi nevasta mult râvnită, cu care treci prin viață;
Și-într-o zi intrând pe ușă, cum ai intrat de mii de ori,
O zi nici rece, dar nici caldă cum sunt zilele pe-aici,
Eu nu voi mai fi acolo, iar tu-n zadar o să mă strigi.
poezie de Edna St. Vincent Millay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ruj și sărut, adresa este: