Poezii despre siguranță și viață, pagina 2
De-o fi să plec
De-o fi să plec și crezi că-i prea curând
Să nu mă cerți și să nu-mi porți ranchiună,
De lumea asta nu mă rup râzând,
Cu siguranță nu de voie bună!
De-o fi să plec te rog doar să mă ierți.
Am inima de-atâtea lacrimi plină...
Și nici cu cerul nu vreau să te cerți
Și nici nu vreau să cauți lumii vină.
Atât mi-a fost de lungă-a vieții ață,
Prea scurt popasul pe acest pământ.
Cum să trăiești în lipsa mea învață
Și poartă-mă în suflet și-n cuvânt.
poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lyman King
Ai putea crede, trecătorule, că Destinul
E o capcană din afara ta,
În jurul căreia tu umbli în siguranță,
Folosindu-te de previziune și de înțelepciune.
De aceea ești plin de convingeri urmărind viețile altor oameni,
Ca unul care, în maniera lui Dumnezeu,
Se apleacă deasupra mușuroiului de furnici
Și vede cum pot fi evitate dificultățile.
Dar să trecem la viață:
Cu timpul vei observa cum Destinul se apropie de tine
Sub forma propriei tale imagini din oglindă;
Sau tu vei sta singur lângă soba ta
Și deodată pe scaunul de lângă tine se va așeza un oaspete,
Iar tu îl vei recunoaște pe-acel oaspete
Și vei citi mesajul adevărului în ochii lui.
poezie clasică de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, Epitaf (2020), traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amalgam
Bate vântul, frunză-i omul,
Vântu'-i moartea, viața-i pomul.
Nemurirea doar adie,
Mișcă-a lumii grea mândrie...
Peste lume, ca o ploaie,
Cad din suflete gunoaie
Și se-așază pe tristețe,
Așteptând ceva să-nvețe.
Fulgi se-aștern pe inimioară,
Înghețând-o-a mia oară...
A apus lumina-n minte,
Bezna e tot mai fierbinte...
Seacă un ocean de lupte
Pentru câte sunt făcute
[...] Citește tot
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pacientul
Pacientul a stat treaz toată noaptea,
circa o sută de ani, vorbind incoerent,
având halucinații, avea două căi, prima,
zborul păsării, viață scurtă și fără urme pe cerul imens,
a doua, târâșul șarpelui, viață în umbră și lungă, urme de neșters,
a ales mersul nesigur al profesorului. Când de copil,
când de om beat, când fericit, când întortocheat,
urma o lasă apoi singur o spulberă, învață de la șarpe
taina tăcerii s-o cumpere, învață de la pasăre
siguranța în golul deschis, a ales viața de profesor,
când pasăre fericită, când șarpe trist.
poezie de Boriis Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La fel, viața și moartea...
O analogie grăitoare între viață și moarte:
Comparați-le cu apa și cu gheața.
Apa se strânge într-o îmbrățișare intensă și devine gheață,
Iar gheața se dispersează și devine apă.
Orice a murit se va naște cu siguranță iarăși;
Orice s-a născut se învârte și-apoi moare.
Așa cum gheața și apa nu-și fac reciproc nici un rău,
La fel, viața și moartea, amândouă, se simt bine.
poezie de Hanshan, secolul al IX-lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ce faci acum
Atunci când ai plecat eu am ramas un pic "senil''.
M-am pierdut, hai să recunoaștem, m- am pierdut pierdu-te...
Si tu?
Ah!.. Nu, scuză-ma, eu nu te-am întrebat dacă și tu ai suferit,
Era un ce mai faci, chestii din astea...
pe scurt, un ce faci acum?
Ce faci acum, acum si chiar acum, ce faci chiar acum?
Nu-mi pasă ce faci în viață, eu nu mai sunt în viața ta, ce crezi că-mi pasă?...
Cu siguranță faci atât de multe lucruri frumoase,
dar pentru mine contează acum, acum îmi pasă...
Acum, chiar acum în acest moment.
Pentru ca eu acum mă gândesc la tine făcându-mi rău...
poezie de Charles Bukowski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Vecinatatea destăinuirilor
Ceața s-a ridicat,
de pe eventualitate,
și vârfurile strigă
bucuriile simple.
Orașul este o oglindă
atentă, pentru că vrea să știe tot.
Ideile au ferestrele deschise
și cuvintele stau cu coatele pe pervazuri.
Parcă aș trăi într-o grenadă,
căreia i s-a scos cuiul de siguranță,
în vecinătatea destăinuirilor.
Trecerea prin denumiri
este o întârziere, o siluire.
Privirea pipăie înțelesul
și răbdarea trimite înainte o furtună
de încercare.
Așa poți cunoaște o zi,
care ți se cuvine, ajunsă
în altă parte.
Renunțarea este sinonimă cu orice,
[...] Citește tot
poezie de T. Constantin Georgescu
Adăugat de T. Constantin Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alungirea
eu trăiesc într-un viitor mai ușor
care deja... a trecut... a trecut...
te privesc dinspre sâmbure
cum te-aș privi dinspre fruct
în siguranța secundei tăcute îți muști
buzele - până la sângele meu
important e că te dezvolți pe înalt
fără mime. soarta ne-o merităm:
tată și fiu natural în infern (?!) în
doctrina jalnică a timpilor scurți
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În nici un fel de calendar
Această viață nu-mi aparține
Renunță la dorința de-a avea ceea ce au alții.
În acest fel vei în siguranță.
"Unde, unde pot fi la adăpost?" întrebi tu.
Aceasta nu-i o zi pentru a pune întrebări,
În nici un fel de calendar.
Această zi este conștientă de ea însăși.
Această zi este o iubită, pâine, duioșie,
Mai manifestă decât o pot spune vorbele.
Gândurile iau formă din cuvinte,
Dar lumina zilei este dincolo și înainte
De gândire și de imaginație.
poezie de Rumi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste din priviri
Dacă mâine nu ne vom mai privi-n ochii
Nu uita că numai cu cel cu care ești compatibil sufletește
Poți comunica fără cuvinte
Poți trăi poezia în doi
Poți fi chiar tu poezia,
Dar nu uita că atunci când te vei retrage din poezia mea
Cu siguranță vei opri receptorul meu din persoana ta,
Dar nu poți opri trăirile cititorului meu
Așadar mă adresez întregii lumi.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre siguranță și viață, adresa este: