speologie şi timp

Haos

Albastru e focul, copacii sunt negri,
oceanul aruncă în noi bolovani,
un munte îngroapă cuvinte sub lespezi
închise în peşteri săpate de ani.

Ceţoasă e ziua, ce roşu e fumul,
o păsăre-noată în bălţi de noroi
şi ploaia murdară amestecă vântul
purtând constelaţii bizare şuvoi.

Pământul aruncă durerea lichidă,
izvorul tresare din somnul profund,
o frunză priveşte, nervuri se ridică
spre lacrima verde din cubul rotund.

poezie de Adina Velcea (8 octombrie 2018)
Adăugat de Adina V
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preludiu

În fund de peşteri, picură de veacuri
Tăcute lacrămi, ce mereu se mână
Spre albele misterioase lacuri,
Şi din adâncul lor răsar fântână.

Fântâna rece gâlgâie din stâncă
Şi răspândeşte unde de răcoare:
Pădurei verzi dă vocea ei adâncă,
Câmpiei triste sălcii plângătoare.

Aşa în suflet picură cu-ncetul
Viaţa, ceasuri de melancolie:
Fântână clară, murmură poetul
O, de demult uitată poezie.

poezie clasică de Duiliu Zamfirescu (1896)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munţii

Sunt uriaşii din vechime,
În vechi scrieri pomeniţi
Ei, cei dintâi la înălţime
Peste vremuri neclintiţi

Privesc munţii cu nesaţiu,
Ancoraţi în timp şi spaţiu
Pentru mine munţii-s sfinţi
Îmi sunt fraţi, dar şi părinţi

Sunt falnici şi misterioşi
Îmi sunt dragi dar şi strămoşi
Tainici, majestuoşi sau duri
Ascund enigme prin păduri

Deţin, comori adânci şi reci
Prin codri, peşteri sau poteci
Transmit, o stare pozitivă
Din orişicare perspectivă

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (12 martie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de mine

dincolo de mine este o haită de lupi -
ceasornic al tristeţilor,
urlet adânc nu la lună,
ci la hăul din oameni
am crezut că vântul
e un crai desculţ de durere
dar nu!
m-am înşelat
vântul e doar o moaşă bătrână
ce urzeşte chinurile facerii
la gura peşterii
cristelniţe cu urlete prelungi
botează-n mine
cascade de lacrimi
şi slove de sânge
la gura peşterii
dincolo de mine
vântul e mesagerul lupilor

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primul om

Când a ajuns pe Lună
primul om
a descoperit oasele cercului.
Când a intrat în Peştera Urşilor
primul om
a descoperit oasele urletului.
Când a privit în adâncul atomului
primul om
a descoperit oasele osului.
Când a întâlnit primul om
primul om
şi-au descoperit oasele...

poezie de Alin Gheorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tembeliziunile Rromania TV şi Latrina 3 TV, aservite PSD-ului, au manipulat grosolan, minţind că guvernul liberal a adus elicoptere ca să împiedice pelerinajul românilor la peştera şi la moaştele Sfântului Andrei în timpul pandemiei de COVID-19 (pamflet)

A adus rachete şi elicoptere,
Toată flota noastră de bombardiere;
Cum n-avea destule, în doar trei clipite
A adus şi flota... Statelor Unite.

pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (30 noiembrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu...

De ce te-am ales pe tine
Din atâtea priviri feline,
Şi te-am ascuns in mine
În tăceri de peşteri..
Unde ţi-am inchis ecoul
În sunetul din căuşul...
De unde sorbeai apă
de izvoare
Ca dintr-o scoică de mare.
Şi... ucis de intrebări
Nu ştiu,.. nu găsesc răspunsul
Care mi-l dă sărutul.
Ca un răsărit de soare
Într-o peşteră pe un mal de mare...
În stânca pieptului
Măcinată de valurile timpului...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stare

Curge noaptea prin
plete de lună.
E parcul pustiit
de toamnă, de absenţa ta.
Curge negura.
Curge, gândul pe roată trăgând,
Clipele timide, până ieri
herghelii de sărutări,
de jurăminte.
Învârtoşata iubire
cade în inima mea
adâncă, peşteră fără fund.
Pieptul străvezind neştiut,
expiră umbra bolnavă a
iubirii tale.

poezie de Daniela Slapciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am visat oglinzi...

Orice apropiere de oglinda
din camera mamei
este un pas în trecut,
este o amintire
ce-şi schimbă mereu chipul,
semănând
cu visul din ou,
ce se repetă
în nopţile cu lună plină.

Orice apropiere de oglinda
din peştera cu baldachin
este un îndemn
spre uitare,
spre umbra mea
ce-şi numără durerile,
erorile, minciunile, sfâşierile,
veacurile...

Am visat şirul cuvintelor

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Rogoz Stratulat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai vrem

viaţa să fie o peşteră goală
fără lumină
mobilier aruncat pe scena lumii
fără creaţie
idoli cu o mie de feţe
natura dezbrăcată
aruncată în gropi de gunoi
case fără şanse
de a fii...
vreodată pentru noi
nu mai vrem...
vehicule ciudate oameni greoi
politică fără sens ecrane gigant
figuri hâde
uitate din timpul trecut
în prezentul nostru
confiscat

poezie de Viorel Muha
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!