stres şi visare

Făt Frumos

Ştiţi voi povestea cu un Făt
Frumos, deştept, bogat, dotat
Cel mai visat erotic, hăt...
Dintre amanţi, cel mai votat!

Şi-avea un cal cum altul nu-i,
Frumos, deştept dar şi dotat
Cât timp stăpânul bate-un cui,
El sta de şase, devotat.

O Cosânzeană-l aştepta
Pe Făt Frumos, ca de-obicei,
El, punctual, se înfrupta
Din nurii ei... nuri cei mai cei...

Dar nu gândiţi că numai ea
Îl aştepta... nuuuu, mai erau
Vreo douăzeci, stea după stea,
În aşteptau, visau, doreau...

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu (7 iunie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpurile de azi

Vremelnice timpuri şi ani îndepărtaţi
Acum ne sunt furaţi şi puşi pe aţă
Strigăm că suntem puternici şi vom reuşi
Dar ne minţim cu fiecare şoaptă, căci viaţa ni-i furată
Minţim şi ne-amăgim adesea
Fără să vrem suntem haini
Şi apoi strigăm la cel din faţa noastră
El este vinovat de ce ni se întâmplă?
Dar nu facem decât să aprofundăm acele traumatice amintiri Din copilărie sau adolescenţa noastră
Acum doar un strop de iubire ne-mbie
Şi ne aduce calm în casă.
Visăm şi credem în iubire, dar stresul lasă loc nebuniei Manifestării acide a inimii noastre.
Ţi-am oferit totul şi tu n-ai apreciat
Mă voi închide ca o floare şi voi zâmbi din fereastră,
Sunt tot mai singură în casă
Sunt tot mai singură în doi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpurile de azi

Vremelnice timpuri şi ani îndepărtaţi
Acum ne sunt furaţi şi puşi pe aţă,
Strigăm că suntem puternici şi vom reuşi,
Dar ne minţim cu fiecare şoaptă când viaţa ni-i furată,
Minţim şi ne-amăgim adesea,
Fără să vrem suntem haini
Şi apoi strigăm la cel din faţa noastră,
El este vinovat de ce ni se întâmplă?
Dar nu facem decât să aprofundăm acele traumatice amintiri
Din copilărie sau adolescenţa noastră
Acum doar un strop de iubire ne-mbie
Şi ne aduce calm în casă.
Visăm şi credem în iubire, dar stresul lasă loc nebuniei
Manifestării acide a inimii noastre.
Ţi-am oferit totul şi tu n-ai apreciat
Mă voi închide ca o floare şi voi zâmbi din fereastră,
Sunt tot mai singură în casă,
Sunt tot mai singură în doi.

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubiţilor, daţi-mi un semn...

îmi vin în minte atâtea amintiri,
ochii părinţilor mă urmăresc cu lacrimi de dojană,
privirea lor atât de blândă fulgeră-n simţiri
şi umeziţi-mi ochi şi-acum încă îi cheamă

îmi amintesc prin gânduri răzleţite
cum mă purtau pe braţe, obosite,
cum mă fereau de grijile împotmolite,
în muncile ce le făceau, prea prost plătite

eu nu ştiam şi nu băgăm de seamă,
făceam prostii, ceream visul în palmă,
ceream ca luna să coboare pe-o năframă,
mi-o dăruiau zâmbind cu ochii pe-a lor rană

când am crescut nimic, nimic n-am înţeles,
erau în mine lacrimi, erau urmele de stres,
erau în mine frană pentru mersul nebunesc
spre faptele furate fără rost şi sens

[...] Citeşte tot

poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laguna din întuneric

În întuneric este o lagună,
unde-am fugit de-acasă amândoi,
să înotăm prin visuri către lună,
să facem oază grindul dintre noi.
Ne prindem tot albastrul în privire,
din verde facem scară către Cer
din mângâiere zbor spre nemurire
şi dintr-o teamă doar un lup stingher.

În orizontul dezmierdării calde
se mistuie distanţe-n ani lumină,
şi din sărutul ce pe coapsă-ţi cade
se stinge dorul aprig, în surdină.
Închidem stresul zilelor apuse
în picurii de rouă de pe frunte,
iar vorbelor ce încă n-au fost spuse,
le facem aripi către vârf de munte.

În întuneric este o lagună,
unde fugim de-acasă, când şi când,

[...] Citeşte tot

poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Depresia

La colţ de stradă mor prieténii,
amantele se culcă cu mai mulţi,
copiii simt c-au devenit adulţi,
tot alergând pe străzile pustii.
Şi toamna rece vine peste noi,
iar frunzele, pe ritmuri de poem,
plutesc incert pe trenuri care gem
ducând soldaţii noştri la război.

Oraşul tot e un coşmar stupid,
iar oamenii stresaţi nu înţeleg
ce-i parte separată ce-i întreg
în graniţele care ne închid.
Şi-n orice întrebare e un chin,
îl resimţim în inimă şi-n gând,
se sting în noi speranţele plângând
pe marginile unui crunt destin.

Himerice imagini trec prin vis
şi ne trezim în spaime şi-n delir,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Neagu din Cunoaşterea de sine
Adăugat de ugalen
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o iluzie...

De când ne naştem şi până dispărem, trăim o viaţă
de iluzii
Suntem tentaţi de multe ori să ne complăcem în confuzii
Avem în noi o genă anume, de la strămoşi e moştenită
Şi încercăm, să evadăm dintr-o perioadă deja trăită

Am vrea să fim artişti de cinema sau poate sportivi
de performanţă
Trăim o veşnică iluzie, fără să vrem, cu multă nonşalanţă
Privim şi admirăm un mare pianist, şi ne visăm
cântând cu sala plină
E o iluzie ca multe altele ce am trăit, doar noi suntem
de vina

Ne facem planuri despre cum averi s-acumulăm,
trăim o stare de adicţie
Suntem orbiţi, suntem confuzi, nu ne mai pasă nici
de dicţie
Ne îmbrăcăm ca nişte clovni, cu haine în care parcă
suntem goi

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nepoţilor, din drag!

Când ochiul ţi-a desţelenit o stea ce-n vis l-a cucerit
Şi de minune-ademenit, cu aşteptări nu te-ai hrănit,
Ci-ai săgetat spre mare zbor cu îngerul tău păzitor,
Ce-a luminat al tău picior spre vâna proaspăt' de izvor,
Când cuiele de vers au mers în mâini şi suflet pân la stres,
Ca pe o muchie de stea să poţi clădi nou Univers,
E crucea ta!

Să urci pe cruce bucuros, o piedică să nu te-nchine,
Să nu te temi de dus-întors, nu pierde timpul în suspine,
De trandafirul n-a-mpietrit, de sânul alb când s-a lipit,
Să nu te miri şi spinului fii mulţumit, la floare c-a trudit.
Nu te da grijilor ca nadă, căci alergări aripi înnodă,
Să ştii că viaţa-i baricadă, dar lupta face vii să ardă
Visările din noi!

Să cauţi peste tot sublimul şi să-i înghiţi cu poftă vinul,
Chiar dacă se împlântă spinul, să-ţi picure în vin pelinul,
Înăbuşindu-ţi căutarea, storcând de rouă deşteptarea,
Topindu-i ochiului mirarea, îmbătrânindu-ţi aşteptarea,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Botnaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu, te înţeleg perfect

Cunosc durerea, am fugărit la rândul meu plăcerea.
Ştiu stresul, şi nici până azi nu i-am găsit înţelesul.
Am simţit pe pielea mea aşteptările celorlalţi, părinţilor, societăţii, strivindu-mi visele sub bocancul autorităţii.

Auto-impuse, căci eu nu ţin minte să le-o fi acordat,
Şi dacă tot suntem aici, permite-mi să mărturisesc, că nu cred în păcat.
Am sufletul spălat, curăţat de rugină,
Mă uit acum în jurul meu şi mă întreb, oare cât mai are haosul de gând să ţină?

Nu fii doar unul/una din duzină,
Priveşte dincolo de cortină
Şi vezi dacă chiar eşti, atât de limitat pe cât le place altora să crezi.
Te privezi, de tot ce e mai bun atunci când te maschiezi,
Întoarce-te la vremea în care obişnuiai să cânţi, să crezi în dragoste şi-apoi s-o desenezi.

Vreau ca tu să vezi, că eşti frumos/frumoasă peste măsură, o notă unică pe a vieţii partitură.
Să râdem împreună, de vremea în care ai crezut că viaţă chiar îţi este pe dos, fără rost, când căutai lumina soarelui în băltocile de pe jos.

Nu are sens s-o dai la-ntors, nu are sens să te ascunzi, nu de mine,
Căci te cunosc din vremuri de demult, oh da, te cunosc atât de bine.

[...] Citeşte tot

poezie de Alexandru Pop
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrului Laurian Ionică la volumul "Un ficior de plai"

La anul treişpe din mileniul trei
Când de atâtea rele avurăm parte
Şi lumea era-n pană de idei
Veni Laurian cu-o nouă carte;

Îşi puse câte-o poză pe coperţi
Să-l recunoască orişice vecină
Şi demonstră pe bază de experţi
Că are-n plai solidă rădăcină.

Şi fi'ndcă printre bunii lui amici
Îmi place a crede că-i şi subsemnatul,
De carte, mă grăbesc să ţin un spici,
Că n-aş vrea să mi-o ia-nainte altul.

- Maestre, optul tău m-a bulversat,
Citindu-l, mă inundă iar eresuri,
Că-mi vine să mă mut şi eu la sat
Şi să mă pun pe aşternut de versuri;

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Marius Coge din revista "Cugetul"
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!