Poezii despre studenție și viață, pagina 2
Eu nu fumez
Uneori plictisit de viață
dau o fugă până la moartea din colț;
tipa aceea cu dinții îngălbeniți de tutun
si cu degetele descărnate
de atâta tras la coasă.
,, Un pistol si un glonte!"- comand scurt
aruncându-i în poala mantalei
arginții încă necheltuiți ai vieții.
Mă privește disprețuitoare si îmi întinde
un pix si un caiet studențesc...
Mă resemnez si plec bodogănind, în timp ce aud piatra lunecând pe oțelul cenusiu:
Fâșșș-fâș-fâș!
Mă întorc brusc din drum si îi întind pachetul nedesfăcut.
,, Ia bre si tu o țigară...
Esti de treabă până la urmă!"
Din găvanele albastre i se rostogolesc lacrimi...
,, Nu voi veni înainte să termini pachetul",
îmi șoptește dusă pe gânduri.
Pun țigările în buzunar și plec zâmbind.
,, Săraca, a îmbătrânit rău... a uitat că eu nu fumez".
[...] Citește tot
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste fără final - partea a II-a
Și s-a stins apoi moșneagul... a trecut la cele sfinte
Iar,, mamaie'' și,, tataie''... dorm acuma în morminte
Dar povestea începuse c-o fetiță abandonată
Crescută de-acești bătrâni, fără mamă, fără tată...
Mai târziu și-a găsit mama, devenise adolescentă,
A iertat-o și-a dorit-o pentru viitor prezentă.
Și-a cunoscut tatăl vitreg, fratele, sora mai mică
Dar o frământa-ntrebarea:,, Unde-i tata? Am bunică?''
Trecuse prin școala vieții și acum era studentă.
Întrebarea:,, Unde-i tata?'' devenise mai frecventă
Și-a pornit așa într-o doară într-o bună dimineață
Să-și caute rădăcina într-un sat pierdut în ceață...
Cu emoție și teamă a bătut ușor la ușă
Fata cu ochii albaștri și cu fața de păpușă...
I-a deschis atunci bunica și-a-mbrățișat-o îndată
Apoi i-a întins o poză,.... doar o poză în loc de tată.
[...] Citește tot
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ani de studenție
Port cu mine nostalgia
Anilor ce repede au trecut
Și pentru ce a fost odată,
Orașul în care am renăscut.
Faimă ar însemna numele tău,
Oraș drag cu-n parc Copou,
Așezat pe șapte coline
Ca să te vedem mai bine.
Când la tine am ajuns,
Am crezut că trăiesc un vis,
Însă visul s-a transformat,
Într-un fapt de neimaginat.
Cănd sfioasă eu pășeam,
Pe al Sărăriei deal,
Un salut prietenos eu am primit,
Că aici voi fi binevenit.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Ganea (15 februarie 2023)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monosilab de... toamnă sibiană (parodie după George Bacovia)
Toamna la Sibiu
Vine cu alai
Iar.
Încep s-o descriu
Cu un guturai
Clar!
Plopii cei înalți
Frunze pe pământ
Cern
Și-astfel despuiați
Poartă un veșmânt
Tern.
Pe-asfalt și cărări
Frunzele-au format
Stoc,
Zacusca-n cămări
A și căpătat
Loc.
Lângă tomberon
Gunoaiele munți
[...] Citește tot
parodie de Sever Purcia, după George Bacovia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu sunt junghiul între coastele mele
voi nu vedeți cum stropii de ploaie sunt colorați diferit
nici a(i)uriul din visuri treze înnodate la colțuri
voi n-ați pățit să desfaceți o cutie de coca-cola și
să găsiți în ea Brifcor
nu v-ați deșteptat la șapte dimineața direct îmbrăcați în pionier, matricola prinsă cu capse, gulerul ridicat și mânecile suflecate
iar fetele cu sarafanul scurtat prin cordonul prins la mișto
cei care zic despre binele care era pe vremea lui ceaușescu
nostalgiază propria lor cea dintâi tinerețe
eu am ajuns deja la a 13 a, un fel de ecou înfundat de la muzica
unei bătăi cu perne pe ritmuri fox, la căminul studențesc unde
n-am fost niciodată student, ci doar în vizită, ca și prin viață
voi nu vedeți cum vata de zahăr se-adună pe degetul arătător
spre Soare norii personalizați fugind cu tinerețile noastre-n cârcă
nici n-ați pățit să desfaceți o cutie de gloanțe și să găsiți în ea
nasturii care încheie umbra de trup: săruturi intacte, nesăvârșite
sau caramele la 18 lei chilu
cât de frumoase sunt amintirile, chiar și cele dureroase, voi n-ați văzut
când nălucile mută viitorul la trecut, când junghiul între coaste tu ești
când plouă dinspre tine spre cer, spre anii rămași nerămași
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ziua când la Lidl va fi închis
el se va da jos de pe cal
pe malul unei ape*
în care eu i-aș spăla mai întâi
ceva ușor, la mână
îl voi apuca de paloș și
îl voi trage adânc în inimă
să-i simt,
ultima zbatere firească înainte de dragoste
trasându-mi hărți între omoplați
din neant trupul lui se va face
vuiet și lavă
și tot ce încă ascund sub acoperiș înghețat între respirații
va fi topit și țucat fără milă
într-o totală pauză de masă
gol cu mâna pe căpăstru și fața îngropată în sâni
mă va certa într-o celtică impecabilă
[...] Citește tot
poezie de Corina Gina Papouis
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O lună mumificată
Mi-am prins sângele
într-o pânză păcătoasă
adâncită ca o implozie,
în colțul unei oglinzi
croită din glasuri azurii,
croită din sâmburii taifasurilor,
croită din secunde fulgurante,
croită dintr-un material
pe moarte, ce poluează sensul cuvintelor,
explicate în dicționarul
în care mi-am uitat o secundă
de lumină, de sâmburi, de glasuri,
promisă crinilor
smulși din caninii tăi uscați.
Am învățat o macara să vorbească
limbile vertebratelor
și i-au crescut aripi în formă de șenile,
dar integralele mele
fug din carapacea bine definită
[...] Citește tot
poezie de Antonio Mihai Vanț
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Restanță de... loc
Mă scald cu trup și minte într-un torid octombrie-n final,
Reîntors pe cheiul studențesc de-o Dâmboviță, apă
Ce spală încă oraș de tranzitu-mi de-o viață, spartă-n bal
De școală, într-o escală de amintiri șuvoi, ce gându-mi scapă.
Sunt parcă pictorul ce-și cerne văz în trecătoare chipuri,
Ce parcă îmi transpun din corpu-mi timp trecut
Și atâtea nostalgii m-afundă din real în filme, scurte clipuri...
Sunt cum e actorul care-și joacă rol în filmul din retină, mut.
Nu mai tânjesc priviri, ocheade, lumea-i ca o scenă
Ce-și scrie actele perpetuu, îmi calcă trup trecând,
Doar eu mă înfrupt frugal, din mintea-mi ce gunoi mi-aruncă de-a sa benă,
Cu crez că perimarea îmi va fi o lungă, peste orice gând.
Mă întreb afilozofic cast, de asta-i lumea crudă,
Felii de euri care zac în straturi cum poteci de oase?...
Și-o zi voi ști ce-i totul, când n-oi fi, doar liniștea cea nudă,
De ce-oi fi fost, de e vreun rost în loteria numerelor scoase?...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără Bacovia
Nici nu ninge, nici nu plouă.
Iarna asta plângăcioasă,
Tot geme la mine-n casă.
Plouă azi pe un uluc,
Mâine ninge în văzduh.
Crengi uscate bat în geam,
Picuri grei cad în lighean.
Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Mă uit pe geam și oftez,
Când văd parcul insolit,
Pudrat de chiciură,
Nins ca dintr-o ciutură.
Lângă chioșcul desuet,
Somnoros și zgribulit,
Un student la actorie,
În căutare de simbrie,
Îl declamă plictisit pe Hamlet.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (februarie 2012, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără Bacovia
Nici nu ninge, nici nu plouă.
Iarna asta plângăcioasă,
Tot geme la mine-n casă.
Plouă azi pe un uluc,
Mâine ninge în văzduh.
Crengi uscate bat în geam,
Picuri grei cad în lighean.
Nici nu ninge, nici nu plouă,
Moina-i gata pe din două.
Mă uit pe geam și oftez,
Când văd parcul insolit,
Pudrat de chiciură,
Nins ca dintr-o ciutură.
Lângă chioșcul desuet,
Somnoros și zgribulit,
Un student la actorie,
În căutare de simbrie,
Îl declamă plictisit pe Hamlet.
[...] Citește tot
poezie de Daniela Reghina Onu din Pași printre pietrele Sionului (februarie 2012, București)
Adăugat de Valentin Mesianic
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre studenție și viață, adresa este: