Poezii despre televiziune și vorbire, pagina 2
Lupta cu prostia
Nu-mi mai suport contemporanii
Sunt primitivi și egoiști
Nici nu le mai vorbesc, cu anii
Eu sunt solist ei sunt coriști.
Eu am un ideal în viață
Foc viu, ce arde-n sanctuar
Nu sunt egal cu o paiață
Care trăiește în zadar.
Mă uit la forfota aceasta
De trepăduși și de pigmei
Ah, Doamne, de ce-mi dai năpasta
Să-mpart același timp cu ei?
Prostia lor mă doare fizic
Fac palpitații, mă sufoc
Tușesc mai rău decât un ftizic
Când proștii ies pe primul loc.
[...] Citește tot
pamflet de Corneliu Vadim Tudor (16 iulie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitați
Nu mai e divertisment,
Vreun concert, un teatru, o știre
Pură, fără vreo răstălmăcire...
Ne-ndreptăm spre faliment!
Plictisit de dive "goale"
Schimb canalele scârbit
Cu borfași cu chip scrobit
Ce conduc țara-n taclale.
Iar s-au adunat la show
Fețe bine cunoscute
Gâlgâind cuvinte slute...
Încălzind minți la reșou.
Nu știu care-i subiectul
Chiar de au biletul tras...
Vor să-și țină contul gras
Guralivi cu... obiectul.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (13 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine moare
Moare câte puțin cine se transformă în sclavul obișnuinței,
urmând în fiecare zi aceleași traiectorii;
cine nu-și schimbă existența;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbește cu oamenii pe care nu-i cunoaște.
Moare câte puțin cine-și face din televiziune un guru.
Moare câte puțin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb și punctele pe "i" în locul unui vârtej de emoții,
acele emoții care învață ochii să strălucească,
oftatul să surâdă și care eliberează sentimentele inimii.
Moare câte puțin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-și îndeplini un vis;
cine nu-și permite măcar o dată în viață să nu asculte sfaturile "responsabile".
Moare câte puțin cine nu călătorește;
cine nu citește;
cine nu ascultă muzică;
[...] Citește tot
poezie de Martha Medeiros
Adăugat de Adriana Pleșca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inclin sa cred ca totusi Pablo Neruda e autorul...sclipeste geniul in acest text...chiar daca despre televiziune nu se putea vorbi [...] | Citește tot comentariul
Mesajul lui Socrate
Închid televizorul, de știri sunt dezgustat
Ne mint aleșii noștri, mă simt profund trădat
Ne tot vorbesc într-una c-avem democrație
Cu vorbele rămânem, ei știu doar de hoție
De un sfert de secol țara-i în schimbare
Poporu-n sărăcie, la ei e îmbuibare
De la o zi la alta, viața se-năsprește
Corupția blestemata, la vârf se-mpânzește
Și văd cum aleșii se scuipă acum de zor
Fără a găsi soluții pentru sărman popor
Văzând ce se-ntâmplă, îmi pun o întrebare
E corectă calea? Eu cred că-i o eroare!
Caut un răspuns,... îmi aleg o carte
Și uite așa, fără să vreau, dau peste Socrate!
O, câtă-nțelepciune, și-n mod surprinzător
Supremul sacrificiu îl dă pentru popor.
[...] Citește tot
poezie de Ionel Popa (7 iulie 2014)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptând acceptul
Mergeam pe Națională, spre Redacție, să
vorbesc pentru o eventuală reangajare.
Au preluat acum și televiziunea locală,
care tocmai a început să-mi arate purici.
Ajuns în apropiere, coloana:
poeți americani din generația beat,
drogați, care scriu versuri într-o asemenea
stare și o recunosc, poeți ai Muntelui
Negru și poeți postmoderniști, în general.
Ziarul - doi ani de la înființare -,
am vrut să mă întorc.
Pe neașteptate, am văzut-o alături,
cu un carnețel în mână.
De ce nu i-ai luat un interviu?
Trebuia să te duci, du-te,
abia așteaptă.
Băgam cheia în broască,
sau cum s-o fi chemând.
Îmi târâi viața pe trotuare.
Salut, voiam să-i zic.
[...] Citește tot
poezie de Marius Irimia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Car...ciumă
Pe marea stradă comunală
Ce nu-i a lor, e de județ
Cu stâlpi purtaci de bec în oală,
E-un negru beznă... pădureț.
Așa a hotărât premarul
Cel nou ales, cel mai isteț...
Să nu aprindă luminarul,
Că nu e bani... motiv de preț.
Și umbre iată, se preumblă
Arar și numai câte doi,
Nu știi rezon ce îi perturbă
Să meargă stând... dând înapoi.
Plecând din nou uitându-și calul,
Lovind cu fesul de asfalt
De numai găuri e drumeagul,
Iar el în baltă... mai înalt.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paradoxul vremurilor noastre
În istorie este că avem clădiri mai înalte, dar răbdare mai scurtă
Șosele mai largi, dar puncte de vedere mai strâmte
Cheltuim mai mult, dar avem mai puțin.
Avem case mai mari, dar familii mai mici
Mai multe facilități, dar mai puțin timp
Avem mai multe titluri academice, dar mai puțină intuiție
Mai multă cunoaștere, dar mai puțină înțelepciune
Mai mulți experți, dar mai multe probleme
Mai multe medicamente, dar mai puțină sănătate.
Bem prea mult, fumăm prea mult, cheltuim fără nici o socoteală,
Râdem prea puțin, conducem prea iute, ne enervăm prea repede;
Ne culcăm noaptea prea târziu, dimineața ne trezim obosiți;
Nu citim cărți, privim la televizor prea mult și ne rugăm prea puțin.
Ne-am mărit averile, dar ne-am redus propriile valori.
Vorbim prea mult, iubim arareori, dar urâm prea adesea.
Am învățat cum să ne facem drum în viață, dar nu o viață.
Am adăugat ani vieții, dar nu am dat viață anilor.
[...] Citește tot
poezie de Bob Moorehead, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Mi se spune zaheu
În fiecare dimineață aștept în față la transilvania
mașina să mă ducă la editură
colegii de muncă mă îndeamnă în glumă
să fac un ban cinstit
șoferii care opresc mă confundă cu un supraveghetor de parcare
unii mă-ntreaba cât e tariful pe oră
alții mă roagă să-i păsuiesc
nu vor decât să-și verifice cardul
cei mai mulți înjură printre dinți primăria
încă o taxă pentru contribuabili cinstiți
pe ei mă răzbun elegant
nu le spun că bancomatele-s goale
Apoi
te văd de departe cum traversezi
grăbită spre locul de muncă
uneori ai părul prins în coc
îmi închipui că ești maiko și te îndrepți
spre casa de ceai unde bărbații vor licita
pentru virginitatea ta
[...] Citește tot
poezie de Emilian Valeriu Pal
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unchiul Dan despre viață
Nu gândi în exces,
visează la lumina zilei;
astfel vei deveni mai inteligent.
Einstein este dovada.
Nu fi exagerat de umil și de respectuos,
ai putea sugera că te simți atât de măreț și de deosebit
încât este necesar să te porți în felul acesta.
Nu fi prea înțelept,
asta deranjează pe mulți;
mai degrabă faci un pas înapoi
astfel vei părea mai deștept decât ești.
Nu căuta să arăți prea bine,
oamenii vor crede
că ești bun doar pentru așa ceva.
Fă-ți un prieten
sau doi;
[...] Citește tot
poezie de Lonie Hicks, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mogâldeața (Ps. 115, 4-8)
Mai să vezi
și să nu crezi,
o-ntâmplare
cu haz mare
și umor folositor.
Într-o zi, pe negândit,
uite-așa, m-am găsit
la nea Mitu, om din sat,
cu ceva de discutat.
Cât stăteam și vorbeam,
pufăia Mitu-n țigară
ca locomotiva-n gară.
La un moment dat,
când am observat
o icoană atârnată
galbenă de afumată,
iar pe sfânt tăcând molcum
învălătucit în fum,
(în timp ce eu îmi spărgeam
plămânii de cât tușeam),
[...] Citește tot
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre televiziune și vorbire, adresa este: