timp şi şotron

În lipsa gravitaţiei lacrimile sunt perfecte

şi tu ştii asta
mi-ai văzut durerile înălţându-se straniu
spre dincolo
.........................................
aici chiar nu contează cum se desenează lumile
nici cine se ocupă cu îmbinarea culorilor
.........................................
atât timp cât pot privi răsăritul ca pe o joacă
îmi văd de şotron
sar coarda
încalec norii albi
ca pe nişte pur sânge arabi
din dună-n dună până în lună
apoi
sătul de atâta ţopăit
între două înfloriri de cactus
ridic piramide

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dincolo de cuvinte

am legat un ţărm de ultima furtună
am legat picăturile de ploaie de jur-împrejurul insulei
la mijloc am prins cel mai înalt val
şi-am făcut un cort viu pescarului meu

de-acum ştiu că
liniştea e singură
aşa cum iubirea mă plimbă prin eu-l şi prin tu-ul
acestei depărtări din suflet

de-acum ştiu să
citesc anotimpuri care mă leagă şi dezleagă
într-un şotron configurat în trifoiul plin cu rouă

de-acum ştiu şi
merg acelaşi pas pe loc
într-o suire nemuritoare
cu pescarul bătrân şi insula mea verde

de-acum ştiu că

[...] Citeşte tot

poezie de Dorina Şişu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul e ca un copil...

Roata vieţii
mă trece prin ea
ca printr-o ploaie de toamnă,
cu păsări ce îşi netezesc cărarea
spre destinaţii de ele ştiute.
Timpul e ca un copil
ce joacă şotron
în ochii mei,
nu se încumetă sa taie iarba
rămasa la fel de crudă
în împrejurul buzelor
ce ţi-au frăgezit în atatea nopţi carnea...

Cum să nu îţi iubesc mâinile,
când îmi culegi atât de tandru
toate ridurile,
sărutându-le ca pe nişte duminici
întârziate?!

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe când toamna nu murise

pe tata l-au dus
în sala de operaţii
avea gândurile cu el
în ele moartea juca
şotronul
l-au întins pe pat
să-i scoată neliniştea
din piept
mintea mea se zbătea asemeni
unui cobai
într-un carusel
sub povara
tăcerii
se deschideau uşi
era liber la berărie
puteai să rumegi cuvintele
precum covrigii uscaţi
fără să pui întrebări
l-au operat ca şi când
timpul s-a oprit în loc

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia performanţei

Citiţi performanţa se măsoară şi-n cuvinte
Omul se mai poticneşte de-un cuvânt
de-o tăcere
de-o singurătate
Numai capodopera străbate veacurile
ca un Făt-Frumos
basmele şi copilăria
centrul de greutate al condiţiei umane
De pildă când citesc redevin copil
Cărţile sunt jucăriile mele preferate
Mama-i biblioteca
Iată joc şotron
cu marii clasici ai literaturii române
Eminescu Creangă Caragiale Slavici
şi
costel zăgan
Stop joc
vine proful

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul bolnav de poezie

S-a pus pe scris. Destinul nu-i dă pace!
Talentu-n el mugeşte ca bizonul,
Poemele ţâşnesc precum sifonul
Iar geniu-i eclozează din găoace!

Ideile-i mimează-n cap şotronul,
Lirismul ca o scoică se desface
Inevitabil, devorând vorace
Metafore livrate cu vagonul.

Ermetic se fereşte de confuzii
Şi-şi urmăreşte crezul cu-o ardoare
Intransigentă, croşetând iluzii
Postmoderniste edificatoare,
În timp ce-o muză plină de candoare
Îi vâră-n venă acul cu perfuzii!

poezie de Grigore Chitul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul e un biet om

cu dureri sub frunte
cu iluzii la inimă
cum să-i fac portretul
seamănă cu un sinucigaş
îl zgândăr sub pleoape
îi deschid privirea spre o floare
unde fluturii îşi dansau culorile
apoi încerc să-i surprind viaţa
care se scurge în poezie
prin transplatul cu cerul

pentru o clipă doar
a sărutat din sprâncene imensitatea
ca pe o încercare de a sări coarda cu luna
sau ca atunci când absolvea şotronul
cu magna cum laudae

abia acum portretul lui
aduce cu sinele

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galaxia culori opt

Fierbinţi vise-nserate de iulie
Jucând şotron printre raze de stele
Aruncând pietra privirii rebele
Căutând constelaţia-n opt căpruie!

De unde răsare acea opta zi
Fără ore-n care suntem galaxii
Cu a opta culoare de sub gene
Curcubeiate sub zări sprâncene

Ce cerul şi-o doreşte infinit
Să-i fie aroma de rouă-n răsărit
Ce caut si eu de când te-am auzit
Privighetoare stelară ce mai vrăjit

Cu glasul razelor de lună plină
Topindu-mă-n maree-n sânge venină...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori de tinichea

Mă rostogoleam prin ceaţă,
un ghem
cu sângele stând în vene.

La un moment dat,
din uliţa satului natal
numai amintirea şotronului
se desprinsese de minte
şi ciobul alb
ca un dinte.

Împletită
cu poveştile auzite la bunica,
limba fiarelor
îmi venea să o vorbesc.

De ciocul berzei
ce-mi adusese
ani la rând
primăvara

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O, da!

Să-ntoarcem timpul? Doamne cât aş vrea!
Nu la şotron, la prima-mbrăţişare
Din parcu-acela plin de tei în floare,
Când ne-a surprins, nervoasă, mama ta.

Eram timid şi chiar prostuţ, se pare,
Că n-am mai îndrăznit a te vedea
Şi-am suferit întreagă viaţa mea,
Căci te-am iubit al dracului de tare!

Să-ntoarcem timpul? Doamne ce i-aş face
Acelei mame rele ca o toacă,
De-ar îndrăzni să nu ne lase-n pace!

Te-aş ţine lângă mine strâns şi dacă
Ar încerca-n vreun fel să mă atace,
I-aş spune-n faţă, pur şi simplu: pleacă!

poezie de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!