Poezii despre timp și verde, pagina 2
* * *
Spunându-ți un cuvânt
te îmbrățișez mai mult decât cu brațele
Păsările sălbatice au fugit speriate
din tăcerea pietrei de munte
Lama lunii le-a tăiat de pene.
Deodată a început să ningă, iubito,
cu fulgi negri și verzi.
Știu că pleci,
tac,
și creierul meu îndrăgostit
lună plină va fi peste tine
și te va tăia de pene
și va ninge deodată
cu fulgi negri și verzi!
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zilnic, România pierde
Tot mai mult "aurul verde".
Când "aurul verde" dispare,
România noastră moare.
catren de Dumitru Delcă (13 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Paradox
Ora șapte dimineața,
Altă zi, aceeași viață,
Zilelor țin evidența,
Până ajung la scadență.
Soarele a răsărit,
Dar eu sunt cam obosit,
Mă îndrept ușor spre pat,
Undă verde la visat.
poezie de Cazacu Roxana Maria
Adăugat de roxanamariaj
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou
Atenție!
Pe viitor planeta
poate deveni
insuficient de verde
și mai puțin albastră
din cauza poluării excesive
planeta poate să dea
într-o boală
extrem de gravă
care va contamina
fauna și flora
atunci să strigăm
atenție!
de pe acum
să reverbereze ecoul
în timp util.
poezie de David Boia (19 mai 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vreau să te văd
- Vreau să te văd, femeie,
Sau vino să mă vezi,
Mi-e dor de iarba crudă
A ochilor tăi verzi;
De-a tale negre gene
Ce tremură ușor
Ca aburul de ploaie
De-asupra codrilor.
- Vreau să te văd, bărbate,
Sau vino să mă vezi,
E timpul coasei iată
În ochii mei cei verzi.
Cosește, hai - că iarba,
Cu rouă și cu stea,
Mai deasă și mai verde
Să crească-n urma ta.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Câteodată trec ceasuri și zile în șir
Fără-a scoate din gură-mi cuvânt.
Lângă țărm stropii verzi îi mai gust și mă mir
Că sărați ca și lacrima sunt.
catren de Anna Ahmatova
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața mea se iluminează
Părul tău e mai decolorat de soare,
regina mea de negru și de sare.
Țărmul s-a rupt de mare și te-a urmat
ca o umbră, ca un șarpe dezarmat.
Trec fantome-ale verii în declin,
corăbiile sufletului meu marin.
Și viața mea se iluminează,
sub ochiul tău verde la amiază,
cenușiu ca pământul la amurg.
Oho, alerg și salt și curg.
Mai lasă-mă un minut,
mai lasă-mă o secundă,
mai lasă-mă o frunză, un fir de nisip.
Mai lasă-mă o briză, o undă.
Mai lasă-mă un anotimp, un an, un timp
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Eva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Impresii
verde in constelatia stelelor
timp impuscandu-se in mine
durere tasnind pe diagonala inimii
tu calugar intemnitat intre
peretii inimii mele.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea verii
Prin pădure,
Timpul pare să fi încetinit,
Să nu tulbure îndrăgostiții.
Copacii se privesc liniștiți în ochi,
Mirându-se fiecare de verdeața celuilalt,
Contemplând vara în ochii iubitei.
Și pare că, în vara asta
S-au văzut pentru prima dată!
Și niciodată verdele n-a fost mai verde,
Mângâierile mai tandre și soarele mai arzător!
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde și albastru
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zăpezi eterne plâng
Privesc cum soarele sărută pământul
și mugurii pocnesc în ramuri
cum lacul își cântă anii
din flaut subțire de trestii.
Mă-ntreb de-i vis sau aievea
verdele ce-mbracă copacii
strania lumină parcă cântă
prin iarna secretă a timpului meu.
Văd râuri la vale curgând
spre fluvii grăbite spre mare
și-n liniștea nopții ascult
zăpezile eterne cum plâng.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre timp și verde, adresa este: