Poezii despre bani și moarte, pagina 22
Sub aripile destinului
O, Salieri! Câți urmași ai în viață...
câți presupuși fii ai dreptății
râd onestității în față,
cum râde dracul, când se răsfață.
Câte caractere frumoase și talente
pe valul voințelor rămase
sunt ca epavele corăbiilor
de sarea mărilor roase,
legănându-se doar cu speranță
atunci când banul și înfluențele
cern izbândele și râd vieții în față.
Alții, orbecăind sub aripile destinului,
amețiți, ca de puterea vinului,
se adapă din izvorul cotidian,
legănați pe valurile timpului, an de an,
sperând cu tărie
în a lor vie credință,
destinul alege, destinul învinge
și cântărește orice voiță.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (21 iunie 2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Niciodată!
vitrinele se uită urât, spațiul nu mă umple
frizeria morții tunde vieți, fără să taie fire zile
o cămașă ruptă mă scoate prin pântecul ei
dator cu zile care nu le mai am
vânătorul își pune capcana pentru el, în neștire
nu-i nebunie!
am ce mâine a fost și poate ieri o să vină
mă dau în leagăn, dar nu am spațiul cu mine
m-am vândut la târgul veții pe doi bani
toiagul are noduri și nu pot să-l cântăresc în înălțime
am coborât în groapa vândută drept o treaptă spre rai
blidul nu-i ruginit destul, să-l duc cu ligura la gura nopții
viața, trecută sau începută, stă în gară și așteptă
să nu mai vină nimeni, șina vieții să o schimbe
buruienile și gunoiul au umplut stația mea de viață
ciocanul cerului așteptă drept clopot să bată
biserica pământului să nu ardă pe veci, niciodată
poezie de Viorel Muha (iunie 2010)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță urbană
Ne-am plimbat odat' mână-n mână
Ca doi cetățeni liberi, când
Ne-au trădat pietonii din umbră
Și pe mâini de polițiști ne-au vândut.
Nu știu de aveam pașaport sau nu,
Eram tânăr, ea doar o copilă.
Ne urmară interogatorii
Bătăi și control pentru viză.
Ce putem să le spun despre mine
În ochii lor eram un hooligan
Mână-n mână și-n gând cu o fată
Despre care nimic nu știam.
Turnătorii rânjeau din umbră
Iară noi ne priveam făr' să știm
Gândind dacă vom mai fi liberi
Sau dacă va fi dat să murim.
Într-o clipă văzui viața-n cioburi
Lăfăind în bancnote pătate
Ce curgeau printre gânduri ca râul greu
Spălând pietre însângerate.
[...] Citește tot
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nemulțumiri în sistemul sanitar
În sistemul sanitar,
Doar contractul mortuar...
Morga-i plină de bolnavi...
Te așteaptă doar să crapi.
Cel mai profitabil post
E aici... din câte-au fost.
Nu-s siringi, medicamente,
Asistentele-s absente,
Vrei cearșaf curat pe pat?!
Doar dacă ai cotizat.
Plosca, dacă ți se dă,
Taxa este sigură.
Și nu este unica,
Altele îi vor urma.
Badygard sau liftier,
Toți, de vrei, nu vrei, îți cer.
Pe holuri sau prin saloane,
Ai dreptul de-a da... plocoane.
...........................................
Cașcavalu-i în prim-plan.
[...] Citește tot
pamflet de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-aș vinde
Aș vrea să-mi vând tristețea
Pe-un zâmbet de copil,
Căci, oricum, tinerețea
S-a-ndepărtat tiptil...
Eu mi-am prețuit anii,
Chiar dacă sunt vremelnici,
Disprețuit-am banii,
Ce pe-alții-i fac puternici!
Mi-aș da singurătatea
Pe-un poem sau pe-un zbor,
Dar nu-mi vând libertatea,
Nici dac-ar fi să mor!
Eu lacrimile mele
Le-am dăruit iubirii
Și-am iubit peste poate
Copiii, trandafirii,
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă-ntreabă lumea
Mă-ntreabă lumea de ce scriu și eu nu știu
Să răspund, am câștigat palate de aer,
Aflat la marginea prăpastiei, privesc un balon,
El mă va duce pe Lună, ies dimineața din valurile
Mării, ies vremelnic, ce aduc eu semnilor?
Mâine voi muri pentru, să nu mă plângeți,
Poate dura ceva, detesc inteligența filosofilor,
Eseiștilor, esteților, isteților, nimic nu se compară
Cu sufletul, iar suflet au numai poeții.
Chiar dacă nu-i citește nimeni.
Cunoaștem noi toate păsările pământului?
Cuvintele nu mpor niciodată, indiferent
În ce limbă se scaldă, anii mi-au tăiat trupul în două,
O parte zboară, o parte se scufundă,
Zi după zi vine și pleacă speranța, ce este ea?
O monedă de schimb pentru trecerea Styxului.
Ai rămas un timp să contempli imensa tăcere.
Cine ești tu, poete?
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veritas aeterna
mi-am băgat antivirus pentru acele gînduri
care îl trezesc din somn pe pavel prilucinîi*
se duce vara ca o muiere frumoasă și caldă
care ți-a tocat banii
se duce bre se duce pleacă
iar tu te ții de pantaloni ca de ultima șansă
azi un prost mi-a spus că și eu îs proastă
cred că era o balanță care îmi cîntărea răbdarea
cîțiva draci mititei au scuipat pe visul meu
oponenții le cărau bere și rîdeau de mintea
vulgului
învîrtesc un breloc așa cum te-am învîrtit pe tine
prin galaxie printre stele luceferi și alte povești
și tu ceri acum explicația magică
de data asta explicația e fizică
de data asta afrodita e fizică și urîtă
[...] Citește tot
poezie de Silvia Goteanschii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noaptea vrăjitoarelor
Bal mascat cu vrăjitoare
În alai se desfășoară
La păgână sărbătoare,
Când stafii te înfioară.
Dornici de senzațional,
Petrecăreții se-adună
Ascunși sub măști de carnaval,
Să se-amuze în nocturnă.
Costumați în vrăjitoare,
Denaturează făptura
Cu priviri scânteietoare,
Precum "Contele Dracula".
Cu mască în loc de joben,
Cât mai înspăimântătoare,
Mulți fac noaptea de Halloween,
Stranie comemorare.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Tradiții și ritualuri românești (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Circul
Astăzi trece prin orașe circul cu-acrobați,
Stați la coada de bilete să vă amuzați,
Este circul cel mai mare, clovnii sunt vestiți,
Cumpărați dreptul la viață dacă izbutiți.
Astăzi facem pe circarii, toți, pe rând, pe rând,
Chiar de stăm în echilibru, vom cădea râzând,
Vom juca mingea pe-o sârmă fără de control,
Vom dribla și viața noastră, dând autogol.
Pe arena mondială, circ de mari artiști,
Noi suntem doar clovni pe sârma celor foarte triști.
Nu sărim ca acrobații, senzațional,
Ne împiedicăm la urmă-n triplu salt mortal.
Nu dăm bani pe-autografe căci jucăm un rol,
Să murim pe roata vieții într-un carambol.
Ne-am visat într-un spectacol niște acrobați,
Și ajungem clovni în circul lumii de ratați.
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Laudă imperfecțiunii
Nu voi elogia imperfecțiunea,
Dar nici pe verișoara ei, perfecțiune,
Cu temele făcute, pantofi lustruiți,
Suflet curat, deși este la căutare,
Ai două urechi și o gură, ascultă,
Nimeni nu se plânge de lipsă de minte,
Nimeni nu se plânge de lipsă de inimă,
Dar de bani, cine nu se plânge?
De frică nu se moare, nici nu se trăiește,
Dar de râs? Se poate muri, Doamne, ferește.
Admir poeții care scriu perfect, dar nu-i iubesc,
O fi invidia, o fi teama de perfecțiune, care, zice
Cartea la Scaraoski, este diavolească,
Cineva avea o capră, a mers cu ea în Țara Promisă,
i-a plăcut, a trimis capra cu un bilet, să-l cheme pe tatăl său,
capra a fost ucisă, din greșeală chiar de tatăl băiatului,
astfel fiul și tatăl s-au despărțit, de ce, Doamne?
De Don Quijote se râde și astăzi, de ce, Doamne?
Cine mai ascultă Cântecul lui Roland, de ce, Doamne?
Suntem mereu pe drum, căutăm ceva, chiar de nu spunem,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bani și moarte, adresa este: