Poezii despre crini și flori, pagina 23
Ghazelul din Șiraz
Rob de-aș fi, iar tu prințesă, te-aș iubi de m-ai lăsa
La palat, atâta numai: să lucrez grădina ta.
Toate florile ce-n vise le-ai văzut, vedea-le-vei,
Trandafiri, buchete roșii scânteia-vor ochii tăi.
Pe potecile-nsorite unde ronduri se-ntretaie
Deșirând în boarea serii ruje roșii de văpaie,
Tu vei trece maiestuoasă, ca stăpână peste ele,
Se vor legăna potire de crini albi și de lalele.
Lămpi de rază vineție liliecii vor aprinde,
Vei întinde mâna-n crenge blând misterul lor a prinde.
Din fântâni și din havuze soare-n picuri ar sălta,
Grijile de până astăzi numai umbre ți-ar părea.
Copleșită de parfumuri, în uitare te vei pierde,
Lumea s-ar topi în mreaja unui foc de aur verde.
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Ștefan Blesneag
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tinerețe
Tinerețe, leagăn dulce,
care legeni omenirea,
Pîn' la tine nu-mi ajunge
nici condeiul, nici gândirea.
Cine te-a trăit odată,
nimic n-are mai de preț
decât dulcea amintire
a trecutei tale vieți.
Nu e grai să poată spune,
nici condei să poată scrie,
tinerețe, tinerețe,
viața ta de poezie...
Viața ta grădină sfântă
cu flori mii, în mii de fețe,
e fermecător de dulce,
tinerețe, tinerețe...
Tinerețe! O, ce dulce
e viața ta de vis,
când tu faci întotdeauna
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joaca de-a mâncatul florilor
Vă propun un joc, nu vă va părea rău deloc...
Hai să mâncăm flori, să ne-mbătăm cu mirosuri.
Să ne lăsăm ispitiți de pofte și să ne pierdem cu toții de tot,
În fantezie, grație, visare de-ți stau inima și mintea pe loc.
-Spune-mi dacă aș mânca floarea soarelui,
Aș fi aleasa lui? M-ar iubi numai pe mine?
-Dacă aș mânca mac,
Aș face "mac-mac"?
-Dacă aș mânca un ghiocel,
Aș vesti Primavara, nițel?
-Dacă aș mânca o floare albă
M-aș curăța de toată "prăfuiala"?
-Dacă aș mânca un crin.
M-aș îmbăta de parcă am băut vin?
-Dacă aș mânca o floare de nu mă uita,
N-aș fi deloc uitată?
-Dacă aș mânca flori multicolore,
M-aș transforma într-un Curcubeu?
Dar, aș fi... tot EU.
Se spune:
[...] Citește tot
poezie de Dorina Baila
Adăugat de Dorina Baila
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub creangă de luceafăr
Pletele văzduhului se răscolesc în vânt,
Sub creangă de luceafăr crește un cuvânt,
Se înmulțește limba cu rana mântuirii
În ginta de iubire supusă tăinuirii.
O doină se mai plimbă pe buzele de rouă
Și vulturii s-așează în pecetea nouă
Unde îngeri dacici prin sânge ne-au sfințit
Credința întru Domnul în rai desțelenit.
Vin muguri, muguri pleacă în umbrele de crini,
Norocul înflorește pe pajiștea cu spini
Și nu se răstignește, o, nimeni pentru noi,
Învăluiții vremii cu doruri și nevoi.
O, Doamne, lacrimi curg și lacrimile seacă,
Din aripa de sânge și zborurile pleacă
Și noi, o bocceluță de gânduri și durere
Rămânem să mustim eternu-n alte ere.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Muma lui Ștefan cel Mare
Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel,
Unde cură-n poale un râu mititel,
Plânge și suspină tânăra domniță,
Dulce și suavă ca o garofiță;
Căci în bătălie soțul ei dorit
A plecat cu oastea și n-a mai venit.
Ochii săi albaștri ard în lăcrimele
Cum lucesc în rouă două viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sân,
Rozele și crinii pe față-i se-ngân.
Însă doamna soacră lângă ea veghează
Și cu dulci cuvinte o îmbărbătează.
Un orologiu sună noaptea jumătate.
În castel în poartă oare cine bate?
- "Eu sunt, bună maică, fiul tău dorit;
Eu, și de la oaste mă întorc rănit.
Soarta noastră fuse crudă astă dată:
Mica mea oștire fuge sfărămată.
Dar deschideți poarta... Turcii mă-nconjor...
[...] Citește tot
poezie celebră de Dimitrie Bolintineanu
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Gândul unei mame
Plânge cerul când te vede
cum înmugurești în iarnă,
plânge și nu poate crede
că ai iar, o haină albă.
Pleacă-te în rugăciune,
pleacă-te pentru a-i spune
vis frumos s-a împlinit
drumu-ți este... însorit.
Floare alba te-oi deschide
în culori de soartă date,
radiază prin firide
ce au fost cândva 'nghețate.
Să zidiți un vis din stele
călăuze sa vă fie,
pasu-n doi ca dans de Iele
lacrimi doar, de bucurie.
[...] Citește tot
poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doamne, dac-ar fi să-i spun
Doamne, dac-ai vrea să-mi spui
cât de dragă-i sunt eu lui
mintea n-ar mai fi un chin
ci doar rouă-n pat de crin
știu că mi-e sărac cuvântul
când nu palmele-s veșmântul
ce-i îmbracă trupu-n noapte
în strânsori cu voluptate
Doamne, plouă-mi gând decis
peste tâmple-n păru-mi nins
varsă-mi har și-nțelepciune
doar atât, să-nvăț a-i spune
scriu cu fir de dor nebun
țesând șoapte ce nu-i spun
gura lui cum încă-mi este
anotimp, din timp poveste
[...] Citește tot
poezie de Iolanda Șerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dulce amărui sărat
Nu pot să înțeleg ce s-a întâmplat
Parfum de liliac si trandafiri
Un aer dulce amărui sărat
Si visele nocturne-mi dau de stiri
În urmă noastră a rămas
Parfumul tău în sticla de topaz
Un scîncet de usă ca un glas
Cafea rămasă în ibric pe aragaz
Si timpul pare a fi oprit în loc
Mă-nvârt în vârfuri nu găsesc
Cărbuni-s negri stinsi în foc
Într-un târziu eu te zăresc
Esti într-un fulg alb de nea
Ce dă târcoale pe la geam
Cu geru-mi desenezi o stea
Tu te asezi tăcut pe ram
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ofelia
I
Pe unda neagră, lină, în care stele dorm,
Ofelia cea albă plutește-ncet, culcată
În lungile ei văluri. Și pare-un crin enorm.
Chemări de corn răsună-n pădurea depărtată.
De ani o mie trece pe lungul, negrul râu,
Ofelia cea tristă, ca o nălucă pală.
De ani o mie, dulcea-i sminteală, fără frâu
Romanța și-o îngână în briza vesperală.
Ca pe-o corolă vântul îi desfășoară, lin,
Gingașul văl pe apă, și sânul i-l sărută,
Plâng sălcii pe-al ei umăr, iar trestiile vin
Asupra frunții sale, în vise-adânci pierdută.
Mototoliții nuferi suspină-n juru-i, blând;
În vreun arin ce doarme, ea sperie ca un crainic
Vreun cuib din care o clipă se-aud aripi bătând.
[...] Citește tot
poezie celebră de Arthur Rimbaud (1870)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sunt un păcătos, Părinte!
La părintele Vintilă
Vine-Arvinte, cam sfios
Și îi spune: -Fie-ți milă
De un suflet păcătos
Chiar în Săptămâna Mare
Când tot omul e smerit
Și postește cu ardoare
Uite, am păcătuit!
- Ai furat? întrabă popa
- Nu Prea Sfinte! Fără vrere
M-am dat diavolului, hopa
C-o grădină de muiere!
- Vai de mine, vai de mine...
Greu păcat ai săvârșit...
Însă dacă-mi spui cu cine,
Poate fi-vei mântuit.
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu din Impertinențe (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre crini și flori, adresa este: