Poezii despre ceas și suflet, pagina 26
Suflet tăcut
Când picurii de ploaie pictează pe nimic
Și-n stropi se oglindesc culori din curcubee,
-desprinse-s chiar din Soare a razelor condeie-
Tu taci, privind uimită! Nici eu nimic nu zic!
Spectacol de lumină. Trăire și culoare;
Și pe pământ... și-n suflet. Fin, mâna mi-o atingi!
Privirea-ți fermecată și zâmbetu-ți de floare
Trădează fericirea. Dar iar nimic nu zici!
Un freamăt viu ți-e trupul! Văd pieptu-ți cum tresaltă!
Privești la ploaia caldă ce cade curcubeu.
Zâmbești! Te strângi la pieptu-mi! Ești toată-mbujorată!
Tăcerea ta... nu doare! Tăcut, zâmbesc și eu!
Haină ursitoare, la ceas târziu de noapte,
Răpitu-ți-a din leagăn plăcerile vorbirii,
Cu vorbe nerostite și ne-nțelese șoapte.
Dar ți-a lăsat sub pernă simțirile trăirii.
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Donisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un anume simț al umorului
Nimeni n-ar trebui să stea în fața lunii
Pentru-a scânci un cântecel dulceag,
În poză de curtean, cu manierele unui dandy,
Fără niciun firicel de umor, oricât de vag.
Să ne punem pe cap tichie pestriță de clovn
Și să ne pictăm chipul la ceasul cunoscut
Pentru-a pătrunde-n vraja acelei fereastre aurii
Și pentru a vedea tot ce trebuie văzut.
O, tu, oglindă de pe-al cerului obraz!
Noi găsim acolo exact ceea ce-oferim.
Așa că să zâmbim cât mai simplu, mai onest,
Să cântăm și sufletele să ne-împodobim.
Da, numai pedepsindu-le cu glume bune
Stafiile și spaimele vor înceta a lor colindă,
Iar zânele și spiritele bune și prietenoase,
Ne vor dărui zâmbetele lor de dincolo de-oglindă.
poezie de Vachel Lindsay, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împărțirea timpului
Când mă dizolv în sunete stelare
Sau în câmpiile fără sfârșit,
Chiar soarele se prăbușește-n mare
Să pot renaște-n grâul încolțit,
Și simt țărâna cum mă rupe-n două
Să împlinesc destinul meu tăcut,
Mă usc încet chiar dacă încă plouă
Uitat o veșnicie pe treptele de lut,
Privesc cum turmele de nori se-adună
Și clipele parcă se rătăcesc,
La începuturi fulgeră și tună
Din magma timpurilor lujeri cresc,
Mă răscolește ploaia de zăpadă
La ceas târziu secundele nu mor,
Se-nalță-n suflet aripi ce-au să cadă
Reinventând din mers cuvântul dor,
[...] Citește tot
poezie de Valer Popean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deasupra Sinaiului
Deasupra Sinaiului norii
Deasupra norilor El,
N-am fost acolo, înseamnă
Că Dumnezeu e în noi.
În casa vecinului, moartea
A pus un bilet de tramvai,
Așa se pare, vecina
Crede ca mortul e-n rai.
* * *
Cred în viața de apoi,
Ca-n această viață,
După moarte am și eu
Drept la alta față.
În memorie păstrez
Mii și mii de chipuri
Sunt un biet calculator
Plin de videoclipuri.
Te-am iubit și m-ai uitat,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dor de tine
Când mi-e frig, îmi pun o haină,
Când mi-e cald, nu ies afară
Insă când mi-e dor de tine,
Beau la vin, beau în neștire
Totuși, gura mi-i uscată,
Te aștept, dar nu vii fată,
Pe cărarea dintre vii,
Sufletul să mi-l mângâi.
Mi se pare groaznic doru,'
Țin în mână strâns ulcioru,'
Și visez ca-n ceas de seară,
Noi, prin lanu' de secară
S-alergăm desculți și goi
Doar cu luna peste noi.
Lună blândă, lună caldă,
Sa-ți dezmierde trupul, fată,
Trupu-ți alb, și mlădios
Să mă-mbete de frumos,
Să mă-mbete de plăcere,
Trupul meu întruna cere
[...] Citește tot
poezie de Mihai Valentin (1 august 2014)
Adăugat de Mihai Valentin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îmbătrânim tăcut
Și-mbătrânim, îmbătrânim tăcut,
Sperând că o vom lua de la-nceput,
Cu fiecare ceas îmbătrânim
Și ca un jar în zări ne risipim.
Îmbătrânim cu fiecare ceas
Pe care, să-l trăim, ne-a mai rămas.
Pe cerul nostru nu mai sunt cocori,
Doar noi zburăm cu gândul uneori.
Dar a fi prunc în suflet e un țel
Un punct lucind pe-al vieții carusel.
Chiar dacă-n timpuri ne vom risipi
Pruncul din noi, etern va străluci.
Clepsidra un hotar de veșnicii
În alte timpuri, iar ne va uni.
Vom fi copii?! Vom fi bătrâni mereu?!
Răspunsu-l știe numai Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dreptul la replică în iubire
La ceas târziu, când Luna se arată
Și-n vise îmi apari precum un prinț,
Când umbrele pe chipul meu se ceartă
Mă-ntreb de adevăr spui, ori mă minți.
Mi-am tatuat în suflet nuferi, vise,
Dealuri cu flori am tot cutreierat,
Dar nu știu calea către fericire
Și-n spinii suferinței am călcat.
Pe malul stâng al sufletului tău
Eu m-am oprit o clipă în cădere
Și te aud cum fredonezi, dar eu,
Doar cu-un sărut mai pot prinde putere.
Câmpiile cu greieri m-au primit
Ca pe o nimfă. Mă bârfesc ades,
La tine-n brațe că am poposit,
Dar că iubirea nu ți-am înțeles.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu ne uiți
La ceasuri de însingurare,
Când timpul vrea să mi te fure
Și te trimite-n depărtare,
Uitarea să nu te îndure!
Chiar de e noapte sau de-i zi,
IUBIREA ne e credincioasă
Și chiar de somnul te-o răpi,
Visează-te la noi, acasă!
Neliniștea de-ți va șopti
Că draga ta te-a părăsit,
În suflet de se va propti,
Tu nu uita ce ai simțit!
Și ochii de-ți vor fi izvor
De lacrimi, ce șterg amintiri,
Adu-ți aminte că-s de dor,
De dor flămând de împliniri!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamele noastre - candele de lumină ce ard cu lacrimi
Dați-mi o măsură să pot afla
durerile mamelor.
Fii pentru un ceas măicuța aceluia
ce plecă în depărtări lăsând-o pustiită.
Nu-i rămân decât zile cu dor
și nopți ce dor.
Priviți ochii unei mame ce-și veghează
copilul bolnav;
ai să pătrunzi în adâncul unui ocean
încărcat de temeri și valuri de tristețe.
Sufletul contopit cu ruga arde
continuu.
Oprește-te și simte pentru o clipă
durerea mamei pentru fiul plecat
în lumea cu vise.
E o pasăre cu aripile retezate ce vrea
să-și ridice puiul din mlaștina vremurilor
și să-l salveze.
Prin măduva ei curg râuri de disperare
și neputință.
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (27 februarie 2013)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Plimbă-te prin mine!
Cerești calești se plimbă prin mine,
În suflet am stele legate în horă.
Tăcerea le mișcă ceasornicul mut,
Din oră în oră.
Mă pierd printre ele furat de un val.
Izvorul de noapte din ochii tăi negri,
Se varsă în mine de dă peste mal.
Iar vremea se cerne prin ițe de nouri,
Și-n pleatea mea neagră apune în alb.
Focul din părul tău vântul nu-l poate stinge,
Adie în privirea-mi de patimă aprinsă
Flăcări de foc ard parcă în poarta ce-o deschide,
Sub gene, lunge gratii, dorință, așteptare,
De patima-ți aprinsă.
Patima ta mă doare!
Cu mâinile amândouă,
Cunună-ți fac din stele pierdute prin amiezi.
[...] Citește tot
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceas și suflet, adresa este: