astre şi lumină

Declaraţie

Din îndepărtate bolţi astrale
Lumina ta la mine a ajuns,
Imense gânduri personale
Atracţiei tale le-am supus.

Orbita mea îşi schimbă sensul
Într-o direcţie încă imprecisă,
Dar calea încă mi-e deschisă
Prin constelaţii cât ţine Universul.

Tu radiezi lumini necunoscute mie
Făcându-mi inima ca să tresalte,
Mai expansivă şi plină de bucurie
Spre ţeluri noi, tot mai înalte.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crâmpeie de taifas...

... erai spectrală nu ştiu cum aşa
flux de lumină
erai astrală sus pe undeva
pe sub retină

şi mai erai pe pajişte cu flori
o simplă floare
şi mai erai fior printre fiori
fior ce doare

erai un fulg printre nămeţi
un fulg cuminte
şi strop de rouă-n dimineţi
pe ierburi sfinte

din câte-ai fost a mai rămas
doar o himeră
cu care leg crâmpeie de taifas
la colţ de eră...

poezie de Iurie Osoianu (15 septembrie 2018)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curcubeul sonor

Tu eşti cerul în amurg,
Acel amurg în care lumina se absoarbe
Pentru a se descompune în corpusculi
Şi eu sunt acest copac-femeie care te priveşte
Cu ochi puri
Dintr-un trunchi de piatră,
În timp ce frunza lui îşi tremură
Sunetul verde.
În univers o stea moare pentru iubire
Şi eu simt forţa care îi aspiră cuanta de lumină.
Aş vrea să devii nemărginirea mea neagră
Pe acest pământ care işi crapă scoarţa
Din când în când
Şi mai ales acum,
Ca la un sfârşit de timp.
Vântul este îmbrăţişarea ta
Lângă acest câmp de maci care îşi tremură hipnotic
Umbra roşie melodioasă
Şi lângă acest lan de grâu copt,
Care îşi tremură sonor galbenul.

[...] Citeşte tot

poezie de Marieta Măglaş din Poeme
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astrul imaginii

Astrul imaginii tale
Îmi caută lumina eternă
Afară mă plânge iubito
O dulce şi caldă lumină.
Culoarea de viaţă
Îmi plânge de-a puuri durerea plăpândă
Iar chipul mi-atinge şi frunza din pieptu-mi
Ce încă astăzi mă mai doare.
Caut adesea o dulce lumină
Ce-mi pare că mi se duce.
Când chipu-mi însă se va stinge
Şi vântul va adia uşor
Iar lumea mă va plânge
Astrul imaginii tale
Va căuta lumina eternă.

poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul contopirii

Şi mi-ai redat speranţa când am umblat prin tine
Ca o himeră stearpă în trandafiri de sânge -
Cuprinsă de-o enigmă ce nu îi aparţine,
A plâns, odinioară, cum alta n-o mai plânge.
Şi ţi-am redat dorinţa când ai ţinut pe buze
Un mădular de astru. Trecând Calea Lactee,
Te-ai desfătat cu raza ce-mi curge din havuze
Şi ai lăsat sclipirea pe-o urmă de scânteie.
Şi ne-am redat plăcerea fără de care-n viaţă
Am fi rămas doar setea unui izvor uscat,
Dar printre noi, iubito, lumina se dezgheaţă
De sufletele-ncinse ce-n piepturi mai răzbat.
Vor răsări, alături, şi soarele, şi luna,
Să mă admire-n pace cum te-nstelez întruna.

sonet de Ionuţ Popa (6 ianuarie 2009)
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urletul limbii la naşterea poetului

într-o noapte în timp ce vuia
codrul din creştete
Dumnezeu mă soma c-o nuia
moale: rosteşte-te!

mă rosteam însă cum să-mi înalţ
slava cu ţipete?
nici o scară spre cerul de smalţ
nici un scripete

mă rosteam însă vai! ce arbust
gingaş e sîngerul:
cum să-ncapă în trunchiu-i îngust
dracul şi îngerul?

mă rosteam şi dansau tot mai jos
astrele sprintene
Dumnezeu apăsîndu-mi gelos
burta sub pintene

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alerg

Alerg prin păduri
Cu gânduri deşarte
Cu doruri aparte
Şi nu am măsuri
La timpuri şi locuri
Alerg printre blocuri
De piatră 'nălţate
Pe pajişti uscate
Alerg fără teamă
Spre ceru-nstelat
Cu gându-l străbat
Un astru mă cheamă
Dar nu-l bag în seamă
Ci-alerg neîncetat
Pe drum neumblat
Gândind c-o s-ajung
În zori luminoşi
Cu sori mai frumoşi
Acasă să plâng
Şi-alerg ca un gând.

poezie de Emil Utalea
Adăugat de Emil Utalea
Comentează! | Votează! | Copiază!

E ceas de sărbătoare

E ceas de sărbătoare
Mă întorc la tine...
descătuşez tăcerile
cu aripile dorului
să gust bucuria răsăritului
mi-e sufletul curat
şi viaţa surâde în cercuri de lumină
cad fulgi din spirala timpului
păşesc desculţă, înflorind
chemarea ta
întorc clipa ce ţese
anotimpuri trecute
cu singurătatea din noi
zăpezile au adormit în jur...
stelele prind să răsară
dincolo de nori
E sărbătoare,
să trecem împreună
prin poarta dintre ani,
când noaptea îngenunchează

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Ciobotariu-Istin din volumul de versuri Umbra unei iubiri (6 decembrie 2015)
Adăugat de Maria Ciobotariu-Istin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis şi realitate

Când zorii dimineţii
îmi bat uşor în geam
doresc să fiu cu tine
în braţe să te am!

Când soare se ridică
puternic... luminos...
cu tine împreuna...
îmi pare tot... frumos!

Când telefonul sună
din depărtări albastre
e simplu... telepatic...
am coborât din astre!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorm florile

Dorm florile uşor în pluşul moale
Al nopţii ce se mistuie şi moare,
Iar licurii de rouă-n cupe clare
Au scânteieri fugare de opale.

Şi risipit în straturi şi în oale
Norodu-ntreg de flori mirositoare
Îşi profilează-n noaptea visătoare
Conturul zvelt al trupurilor goale.

Un crin suspină-n somn; apoi se-nclină
Extatic, în cascade de lumină
Ce se scoboară blândă dinspre astre.

Şi dintr-atâtea cupe-nlăcrimate,
Aromele se-nalţă val, furate
Dintr-un buchet suav de flori albastre.

sonet de Benjamin Fondane
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!