Poezii despre bătrânețe și viață, pagina 3
Pe furiș
Soarele scapătă pe furiș,
Răsare și trece la fel,
Viața trece pe furiș,
Moartea vine la fel.
Iubirea vine și trece pe furiș,
Bătrânețea vine la fel.
Dumnezeu stă furișat și pândește
Cum trăim și murim pe furiș.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legați...
Sortiți cărărilor prin viață
Suntem bolnavi de bătrânețe,
Clipim alți ochi și-o dimineață,
Da-n ciuda scumpei tinerețe
Am vrea să mai trăim
... nevoia nu ne lasă,
Fiindcă ne sugem seva,
... ce-i din pământ de casă...
poezie de Vasile Zamolxeanu (5 septembrie 2005)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa
Apa curge din izvoare, izvorăște în fântâni,
Dar când ea dispare, plâng și cei tineri și cei bătrâni.
Fără apă pâinea nu crește, în râuri și iazuri peștii mor!
Apa este elixirul vieții, când o bei rece de la izvor.
Fără apă, viață nu-i pentru pomii și florile din grădini.
Fără ea, pe pământ ar crește numai urzici și spini!
Bucurați-vă când plouă și când auziți că susură un izvor,
Natura ne aduce bucurie nouă și pământul devine mai roditor.
poezie de Vladimir Potlog (16 octombrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legați...
Sortiți cărărilor prin viață
Suntem bolnavi de bătrânețe,
Clipind alți ochi spre dimineață...
Da-n ciuda scumpei tinerețe,
Am vrea să mai trăim,
Nevoia nu ne lasă,
Fiindcă ne sugem seva
Țâșnită din pământ de casă!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (2 octombrie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de mai
Totul serbează
Și cântă împrejur:
Valea-nflorită,
Aprinsul azur!
Și tremură orice
Frunză pe ram!
Stăpân pe huceaguri
E-al păsării neam!
Dorul din piept
Nu-l stăvilești!
Să vezi! Să auzi!
Acum să trăiești!
Iubire! viața
Îți este dragă;
Tu ai creat
Lumea întreagă!
[...] Citește tot
poezie celebră de Goethe, traducere de Nicolae Dabija
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia primăverii
Plouă!-n geamuri bate ploaia...
Trece iar baba Vrâncioaia.
Se apleacă gânduri, ramuri,
Trece viața valuri-valuri.
Ceru-ndoliat se-arată.
Trec bătrâni sărmani prin sloată.
Floarea-i scuturată-n vânt,
Anii vieții numărând.
Trec prin viață și prin noapte
Anii un sobor de șoapte.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La întâlnirea oficială cu premierul Estoniei, premierul PSD-ist Vasilica Dăncilă (54 de ani) i-a uitat numele de două ori; ea a mai avut pierderi de memorie și în Parlament, la TV ș.a. (pamflet)
Scleroza este-o ramoleală
A zonei zisă cerebrală.
Ea este-o boală-a bătrâneții
Și vine spre sfârșitul vieții.
La unii sunt niște probleme:
Apare mult, mult mai devreme...
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire, Politică și Politicieni (17 iunie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul bătrâneții
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată;
Iar bătrânețea-ntunecată
Mi-a risipit în păr nămeții.
Când june eram odată
La arme plecam cu băieții;
Trecut-au anii tinereții
Și nu se mai ivesc vreodată.
Eu n-am dat vreun curs tristeții
Că vine moartea-nfometată
Cu capa ei îndoliată,
Să-mi taie mie firul vieții.
Trecut-au anii tinereții.
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Foaie verde
Codrule,
Dă-mi o frunză de sus,
pentru lumină și pentru tinerețe,
Și pentru viața care nu moare.
Codrule,
Dă-mi o frunză de jos,
Pentru întuneric și pentru bătrânețe;
Și pentru moartea care nu învie.
Noi ne-am scris sufletul
Pe frunze...
Codrule,
Dă-mi toate frunzele tale
Să cânt cu ele.
Sau mai bine cântă tu
Și cu sufletul meu.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deși broasca țestoasă trăiește mult
Deși broasca țestoasă, binecuvântată cu puteri magice,
trăiește mult, într-o zi tot va muri.
Dragonul poate zbura deasupra ceții,
dar în final ajunge țărână, colb.
Bătrânul armăsar care zace-n grajd
mai aspiră încă la un galop sănătos peste șesuri.
Eroii ajunși la anii bătrâneții
nu încetează s-aspire la glorie.
Dacă tu vei trăi mai mult sau mai puțin decât alții,
nu ține doar de pronia cerească.
Cine mănâncă bine și este vesel,
își poate prelungi viața.
poezie de Cao-Cao, 155 - 220, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre bătrânețe și viață, adresa este: