Poezii despre comerț și moarte, pagina 3
Vânzători
Vând nopți, că tot le pierd ca zile,
Mai fac un ban, ca să câștig din viață
Și vând femei adulte, pe copile;
Doar ele cu experiență, vă răsfață.
Vând suflet de valoare contra cost,
Că astăzi nu servește la nimic.
Mă vând deștept, pe cel ce-i cel mai prost
Și îmi mai rămân și bani, să mă destind un pic.
Vând din cinstit în amestec cu onoare,
În întregime sau doar parțial,
Fără pretenții... pentru orișicare
Și dau factură înaltă, sau pe ilegal.
Vând totul, chiar și ce nu am
Căci ține, este obișnuință.
Pot vinde și copii sau câte un organ;
Nu de la morți, direct, direct din ființă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Locuiesc într-o ladă
locuiesc într-o ladă antifonată de gânduri
copilul singur al maturității mele
duc pentru el toate amintirile devenirii
o tolbă cu scrisori netimbrate
sunt prizionerul anticar
achiziționez și vând oameni fără nume unor măscărici
pe planeta mea lucrurile sunt simple
bat cu ciocanul în peretele vecinului;
îmi răspunde prin calorifer
când apa nu mai curge la robinet
bem gaz și totul intră în normal
insectele nu mor așa ușor
poezie de Silvia Bitere din Gri kamikaze
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hohotul alb
Au venit negustori mincinoși
Și au furat pădurea copilăriei mele,
Păsările văzduhului s-au cuibărit în alte zări străine,
Au furat ogorul țăranului umilit,
Ce plânge și sărută brazdele-mpietrite,
Au început să plângă icoanele-n biserici
Și morții din morminte plâng
Înălțându-și brațele-nnălbite
Spre Tatăl Ceresc, într-o rugă veșnică,
Să ierte păcatele celor care mai sunt
Și Tatăl Atotputernic plânge
Cu lacrimi de ploaie, binecuvântând acest pământ.
poezie de Sorin George Vidoe din Hohotul Alb
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Farmec viu
Ai pingelit drumul spre soare
cu pași vânzători de-ntuneric,
clepsidrele răsar pe trotuare
ca pietrele reci în amurguri,
e-un gând mai absurd decât viața
icnind în ungherele nopții
în clăi de fânețe și
birturi cu unsoarea pe uși
și firma ascunsă sub pat?!
Leșinuri absurde-n tribune
și zâmbete vii în saloane
tatuează zarea cu visuri,
cu licori sângerânde
și amurguri întristate de zei.
Ai pingelit drumul spre soare
cu pași vânzători de lumină,
în farmecul ei viu nu se moare.
poezie de Marinela Preoteasa
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nocturnă
Dinspre Ireal reptila galbenă se repede
să înghită realul. Un mall spontan între
viață și moarte, în care, linia întâia
prăbușindu-se, se dictează o penalitate, dar
în ciuda loviturii puternice a celei
supranumită "all black", bețele au
refuzat a se face cruce. O încercare ce
părea iminentă dar, printr-un ultim
zvâcnet, m-am salvat, inima și-a recăpătat
ritmul normal, am câștigat și un punct
bonus de la soartă și, cine știe, dacă nu
mi se va lasă profit la acest "à suivre"...
parodie de Constantin Ardeleanu, după Octavian Mihalcea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartierul din fotografie
În 1939 - ce toamnă!
Refugiații polonezi umpleau șoselele.
Ne-am întâlnit pe-o stradă pe care războiul la urmă a ucis-o
și-am colindat toată ziua orașul.
Casele au dansat fantastic
și trenurile cu petrol au trecut sfârtecate prin gări.
Ploua cu stropi mari ca niște viermi de argint.
De jur împrejurul nostru, călătoreau plopii;
femeia cu obrazul de lipie străbătuse calmă rombul din piață,
dar strigătul negustorilor avusese ceva straniu la urmă.
În 1939 - ce toamnă!
Mă urmărește imaginea omului cu obrazul ciupit,
mă neliniștea complotul sceleraților împușcați în cetate.
Strigătul negustorilor avusese ceva straniu la urmă
și veacul lua tot mai mult forma unei sticle-înfundate.
Cine ar fi bănuit că ploile n-or să mai sune
pe tablele caselor?
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inamicii
calcă suveran peste sufletul lui făcut trup
furtunoasă parfumată în alai de magnolii
codobature insolente îi țin hangul
el moare!
îi incizează centrul masculinătății
aruncă peste inima ei niște chestii
declamându-și hiperafectivitatea... neputința de-a continua viu
ea trântește geam opac în fața verdelui de la iris
el merge orb mai multe secole:
cerșetor. interpret ambulant. vânzător de vată-pe-băț și iluzii cu nemiluita
intempestiv
o vede pe ea
cum pune culoare
cum Îl ajută pe Dumnezeu în ziua a 7-a
poezie de Daniela Luminița Teleoacă din Iubire cu lămâie și sare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvinte banale
Comerciale versuri în fale
Atrag prin cuvintele lor banale!
Seducând minți-n dune mișcătoare
Amăgind prin miraje de valoare!
Conferite-n cenacluri murdare
Cu culorile de vot publicitare..
Cu pene corupte duplicitare!
Literaturii ce prin partide moare...
De poeți și literați, ahtiați
Falusând în slove să fie lăudați!
Cu lauri nemunciți, nemeritați
Lingând afișe de nulități.
Ce vă țin cu arginți cei furați!
De la cei prostiți cu ce voi clovni...
Pe tărâmul filelor vă juisați!
De la stăpâni-n tuș, expectorații
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Negustor in rai
Atunci cand noaptea moare
Sclipiri de gheatza sechestreza iarba.
Lumina-si sfarma catusele
Afara-I apa de solid
Si tot in jur e tare
Semn de moarte, semn de frig
Sa nu se vada ura de la piept
Am pus pe mine o camasa
Sa ies, sa cumpar un mar
Nu-I nimen-n piata
Sa vanda la crapat de ziua
Si merg in rai sa iau un mar
Dar toate sunt stricate
Acum de postul mare
Nici sarpele nu vinde
[...] Citește tot
poezie de Cristian Grecu
Adăugat de Cristian Grecu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Negustorul de vorbe
Atunci când îți declar că te iubesc
Ai crede că încerc să născocesc
Când eu îți spun că-mi este dor
Nu sunt vorbe spuse de un negustor
În lipsa ta sunt disperat al sorții
Dacă aș ști că nu mă mai iubești
Fără să poți să mai clipești
Eu m-aș lăsa în grija morții
Nu sunt actor de comedie
De multe ori trăiesc o tragedie
Sunt doar un muritor de rând
Te am perpetuu în inimă și-n gând
Am tot pictat in viața asta
Natura asta verde-albastră
Dar niciodată n-am pictat
În tente calde, iubirea noastră
[...] Citește tot
poezie de Dan Duțescu din Orașul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre comerț și moarte, adresa este: