dreptate şi viaţă

Mame în oglinda timpului (sonet)

MAME ÎN OGLINDA TIMPULUI
(sonet destinelor paralele)

În oglinda timpului când mă privesc,
De-o vreme zăresc chipul tău în mine,
Măicuţa mea, că aceleaşi destine
Au mamele ce nasc prunci şi-i ocrotesc.

Zestrea moştenită îţi aparţine
Şi o voi păstra, cât pe Pământ trăiesc.
Asemenea ţie sunt, când mi-amintesc
De vremea când împărţeam rău şi bine.

Crescut-am pruncii, precum te-am moştenit,
În respect şi dragoste părintească,
Prin viaţă să aibă drumul însorit.

În cinste şi dreptate să muncească
Şi-n rugă să-şi ducă sufletul smerit,
Că soarta e zestre dumnezeiască.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu (februarie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dreptatea este o femeie

Să nu ne temem că dreptatea e femeie,
Să n-avem îndoieli, devreme
Se naşte nedreptatea, dar
Femeia are minte, har.
Cine-i călăul, ce contează?
Justiţia e calmă, ea retează,
O noapte am trăit cu o fantomă,
Era justiţia, fantastica aromă.
Buboiaele se înmulţesc
Pe trupul iepei,
Iar iapa se hrăneşte doar cu ţepe,
O ţară are mulţi apucători,
Justiţie-femeie ei nu vor.
Iar ajutorul de călău e viitorul,
Stă înclinat şi mângâie toporul.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

am stropit poveştile lăsate moştenire
de viaţa iluziilor
cu sudoarea vieţii alergând
spre nordul niciunde
m-a binecuvântat făţărnica luminii filtrate
prin pletele orbului Dumnezeu
să fiu gol înţepat de optimism şchiopătând
acesta este răzvrătitul din minele-mi
prin care mişună râme-nhămate
la cutuma-ngrăşerii dreptăţii
cu pământ slugarnic răimii

poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când oameni răi

Când oameni răi vor arunca
Cu pietrele în tine,
Omule, nu te văita.
Ia aminte de la mine!

În viaţa ce am avut
Multe pietre am primit.
De căzut, nu am căzut.
Am rămas drept, neclintit.

Niciodată nu uita
Că tu eşti mult mai puternic,
Decât orice piatră grea
Aruncată de-un nemernic.

Când piatra loveşte-n tine
Ca un bumerang se-întoarce,
În cel de la care vine.
Astfel, dreptate se face.

poezie de Dumitru Delcă (6 martie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

El

Stăteam cu tine-alături,
Deşi erai cu el,
Dormeam pe-aceeaşi pernă,
Spuneai să te-ncălzesc,
Şi sub aceleaşi pături
Tu te gândeai la el,
Şi dragostea trupească
Nu ştiu cum s-o găsesc...
Şi la ce bună viaţa
Când tu mi-o furi pe toată?
Şi la ce bun amorul
Când tu îl vrei pe el?
Şi la ce bune toate
Când toate-s împotrivă?
Doream aceeaşi fată
Să îmi aline dorul,
Dar tu îl vrei pe el...
Aşa că nu se poate,
Totul e împotrivă,
De ce să lupt în coate?

[...] Citeşte tot

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Într-a păpuşilor ţară,
Din hotare, la hotară,
Am vazut şi buni şi răi,
Şi cu duh, şi nătărăi.

Unii mândri şi-ngânfaţi,
Ca beşici cu vânt umflaţi!
În cea lume cât trăiesc,
La tot vântul se-nvârtesc.

Alţii vrednici patrioţi,
Dar mai vrednici patri-hoţi,
Latră, urlă furios
Pân'ce-apucă câte-un os.

Într-a păpuşilor ţară
La mulţi cinstea-i chiar de ceară
Cât ruşfetul se inveşte
Cinstea-ndată se topeşte

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Vasile Alecsandri din Iaşii în carnaval (1844)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O rugă altfel...

Cu mâna întinsă a rugă spre cer,
Cu ochii închişi şi capul plecat,
Cu gândul la Tine încă mai sper,
Speranţa, o, Doamne, nu-i un păcat.

Umilă Îţi cer să-mi dai sănătate
Şi pâine pe masă,
În viaţă dreptate,
O rază de soare,
O floare de crin,
O toamnă frumoasă
Cu cerul senin,
Un strop de iubire
Şi-o cupă de miere,
Că ştiu ce-i durerea
Şi gustul de fiere.

Tu, Doamne, pe toate le poţi de voieşti.
Te rog în genunchi
Ruga mea să primeşti.

poezie de Silvia Holotiuc (1996)
Adăugat de Silvia Holotiuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet XLIII

Cum te iubesc? Să-ncerc o-nşiruire.
Adânc şi larg şi-nalt, atât cât poate
Atinge al meu suflet când străbate
Spre graţie, spre tot, spre nesfârşire.

Şi te iubesc cu zilnica iubire,
În paşnic fel, în zori, pe scăpătate -
Şi slobod, cum te lupţi pentru dreptate,
Curat, aşa cum fugi de linguşire.

Şi te iubesc cu patima avută
În vechi dureri şi cu credinţa care
Părea, cu sfinţi copilăreşti, pierdută.

Şi te iubesc cu zâmbet, plâns, suflare,
Cu viaţa mea! - şi Domnul de-mi ajută
Te voi iubi în moarte şi mai tare.

sonet de Elizabeth Barrett Browning (1845), traducere de Maria Banuş
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Perfecţiune?

Vreau să fiu perfect în toate,
Dar apoi stau şi gândesc,
Oare îmi voi da dreptate
Dacă, poate, mai greşesc?

Este ea, perfecţiunea,
Chiar ceva ce îmi doresc?
Îmi şopteşte raţiunea
Să mai stau să mă gândesc.

Ar fi bine bun la toate?
Mă ajută cu ceva?
O ascult, îi dau dreptate,
M-am pierdut pe undeva...

Pot fi geniu, pot fi suflet,
Sau iubire... sau nimic,
Pot fi versuri, pot fi cântec,
Pot fi tot... sau doar un pic.

[...] Citeşte tot

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un orologiu

Înveşmântat în flori de gheaţă
treceam prin ierni, treceam prin veri,
te-am aşteptat întreaga viaţă
ca să apari de nicăieri

un orologiu grav, de apă,
bătea exact, dar nu-l credeam,
avea o pasăre drept pleoapă,
ploua cumplit, stăteam la geam

doar mâinile împreunate
s-au sărutat până-au murit
acum ştiu c-aveai dreptate
noi doi veneam din infinit.

poezie de Mihai Duţescu din Samuraiul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!