Poezii despre electricitate, pagina 3
Cum a ars vestitul castel Nevermore
(lui Edgar Allan Poe)
Când s-au aprins luminile, nimeni n-a observat.
«E-ngrozitor cât de bine văd», grăi bătrâna mătușă.
Printre tacâmuri și strămoși, singur necontaminat
Valetul orb paralizase lângă ușă.
În becuri se mistuia o gală amenințătoare
Oaspeții au invocat iute un pretext și-au fugit.
Au rămas în cuier patru bastoane, o pălărie tare
Și un câine cenușiu care nu se știe de unde a venit.
Revelația se picta pe pereți și lucea ca mercurul
O inimă electrică duduia sub pardosea
Bătrâna mătușă sfâșiase-n cădere velurul
Și castelul, văzut în zare, ardea, ardea...
poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (Editura Forum, 1947
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simt un fior
electromagnetic pentru ochii ei
care m-au înlănțuit departe
acolo unde dăinuie visul ce zboară
dimineața după o noapte de zbucium
încă mai simt pâlpâirea genelor
negre lângă obrazul meu aspru
simt corpul meu cum se încarcă
electric ca o simplă particulă
de iubire propagată în spațiu
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trei care au speriat gestul
de agresivitate al unei femei
exterminând insectele ei
dăunătoare
înfloririi și... veștejirii, cu timpul, a
feței unui bărbat -
unul din vestul sălciu (?!)
pe bega
gesticulând cu porii-n turbine la uzina electrică
(așa se s... pune)
până la venirea nu
mirii-ntr-o funcție mai înaltă
eclectic valabilă
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În drum către tine
alerg pădurea peste un deal
trec cu trăsura prin încăperi
trenul electric pare un cal
pasărea-pește cântă de ieri
înger femeie dintr-un bărbat
la rugăciune am să renunț
un câine râde îmbălsămat
și-ntr-o sămânță umblu desculț
cioburi mioape taie în lemn
vârfuri de scări spre zeppeline
c-o mângâiere până la semn
un curcubeu suie pe șine
vând amulete într-un popas
urmele arse mușcă din porți
sunt caravane cifrele ceas
ducând prin oase șiruri de morți
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
O singură viziune
Nici nu știu cum am ajuns să te privesc
în geamul unui nor cu electrificare
aveam o baltă de ploaie în privirea ta
aveai un bilet în plus să ne iubim în parcare
Îmi era rușine de cimitirul meu
Îți scrijeleai pletele--n drumul spre mare
te ridicam cu tot cu oraș
și ce greu
era să îmi scrijelești la picioare...
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum forestier
Un brad; un fag,
Un mesteacăn, un paltin -
- Muntele o ia la vale,
Pe pârghii jupuite.
Cât urăsc acest drum forestier,
Acest colnic desfundat,
Aceste camioane
Care transportă pădurea
Legată cu lanțuri.
Curg sub altă zare
Bârnele care-au ținut bolta cerului,
Pragul, talpa casei, tocul ușii,
Bâta ciobanului,
Păstorind limba română.
În urmă crește
Un munte de rumeguș,
Șters de prima ploaie,
[...] Citește tot
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câmpia electrică
Ce tânăr trup,
în largile-anotimpuri
aleargă cu ploile-n
țărână neîncepută
a câmpiei?
Ce nori hidoși se-ascund
prin văile cerului
târziu,
peste noi să cuvânte?
Am văzut vulpi alergând
printre fulgere,
păsări țipând în strânsoare.
Statuie de piatră
și teamă am fost,
în câmpia electrică
pierdută-ntr-o seară.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea se naște, trăiește și moare..
Aud flori plângând, de sensibil ce sunt
Nu pot să tund iarba se ascunde-n pământ.
La televizor nici nu pot să privesc
Să văd prădători în ospăț nebunesc.
În zorii de ziuă eu am insomnie
La gândul că în abatoare-i urgie.
Că vite și păsări sunt sacrificate
Cu șocul electric, cuțite zimțate.
E-atâta cruzime în noi și-n natură
Din ochi îmi curg lacrimi și sânge pe gură.
Mi-e milă de tot ce e viu și mă doare
Că lumea se naște, trăiește și moare.
Trăim pe-o Planetă de jaf și război
Fă, Doamne, ceva, fie-Ți milă de noi.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (22 aprilie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Veac
Umblă mașinile subpământești. În nevăzut peste turnuri
intercontinentale zvonuri electrice.
De pe case antenele pipăie spații
cu alte graiuri și alte vești.
Semnale se-ncrucișează albastre prin străzi.
În teatre strigă luminile, se exaltă libertățile insului.
Se profețesc prăbușirile, sfârșesc în sânge cuvintele.
Undeva se trage la sorți cămașa învinsului.
Arhanghelii sosiți să pedepsească orașul
s-au rătăcit prin baruri cu penele arse.
Danțatoarea albă le trece prin sânge, râzând s-a oprit
pe-un vârf de picior ca pe-o sticlă întoarsă.
Dar sus, la o mie de metri-nălțime, spre răsărit
stelele își spun povești prin cetini de brazi
și-n miez de noapte râtul mistreților
deschide izvoarele.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul prin sine însuși
Aseară l-am vizitat pe Ștefan Grec,
un bărbat de-o vârstă cu mine,
care și-a pus acsa
în munții cei mari
dintre Bucovina și Maramureș,
a așezat o roată pe râu
și și-a făcut cu mâinile lui
lumină electrică,
și într-o zi s-a apucat de sculptură.
Vedeam rădăcinile, zice,
și nu mi se păreau rădăcini,
ci animale și oameni și zboruri.
Și casa lui e populată
de rădăcini care nu sunt rădăcini
ci oameni și fiare și zboruri.
Și-atât de-adevărate sunt sculpturile
lui Ștefan Grec,
muncitor forestier maramureșean
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu din volumul "Apogeul firii"
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre electricitate? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre electricitate, adresa este: