guvern şi ţări

În Ţara lui Invers: Cinstiri nemeritate (pamflet)

Într-o lume sănătoasă, nu se poate nici concepe
Pentru-o treabă importantă unul ce nu se pricepe;
Nu-i pui laurii de geniu unuia ce-i impostor,
Nu faci doctor în ştiinţe dintr-un om plagiator.

În montură de alamă nu montezi o nestemată,
Nu pui flori de lămâiţă pe o frunte desfrânată,
Iar Măria Sa, Poporul, nu trimite-n Parlament,
Hoţi, escroci, corupţi malefici sau vreun alt delicvent.

În Guvern, în posturi grase, mult dorite, de miniştri,
Nu ajung corupţii, hoţii, oameni care sunt siniştri;
Nu dai Steaua României unora ce-s trădători,
Nu faci cavaleri din oameni ce sunt laşi, mişei, farsori.
...........................................................................
Din păcate, toate astea, şi-alte lucruri, mai tâmpite,
Într-a mea Ţară-a lui Invers sunt fireşti, obişnuite.

pamflet de George Budoi din În Ţara lui Invers (8 septembrie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Caşalotul

Am văzut o piesă în care
Toată lumea spunea - Linişteşte-te,
Pierdeai un picior îndrum spre serviciu,
O splină, acolo, un portmoneu, linişteşte-te,
Nevastă, amantă, amantul amantei, linişteşte-te,
Un copil părăsit, sfâşiat de câini, lăsat fără bani de la Guvern,
O femeie cu toate organele extirpate, linişteşte-te,
În acest timp, pe punte, doi filosofi, prieteni de ai mei,
Discutau absorbiţi de abstract şi amănunt,
Starea naţiunii, nici n-au observat că un caşalot
i-a răpit de pe punte, în spaţiu închis discuţiile devin mai acute,
mai la obiect, astfel că doi Iona se aflau
în acelaşi leviathan- caşalot, cu Marin Sorescu alături,
au revenit pe punte privind cum şcoala lor filosofică
se scufundă, Păcat, spuse unul,
Noapte bună, celălalt, iar Marin Sorescu
mi-a povestit toată-ntâmplarea.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

FABULA SOLIDARITĂŢII

Prin forţa întâmplării,
Porcul,
Ajuns ministrul apărării,
Într-un guvern de javre,
Pe rezerviştii ţării
I-a dus, şi n u-s palavre,
Pe culmea disperării.

Ca şi primul ministru –
Un bou –,
Cu morgă de magistru,
Reduse la-ntâmplare,
Într-al crizei registru,
Pensiile militare,
La un nivel... sinistru.

Aduşi la disperare,
Curcani,
Gâscani cu grade militare,
Răţoii din rezervă,

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică din Flori de urzici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mânie proletară

Epigramişti celebri, geniali,
Câţi vă aflaţi în zarea cea albastră,
Telectuali şi intelectuali,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Când pandemia vine valuri, valuri,
Făcându-ne tristeţea mai sihastră,
Inconştienţi, voi faceţi festivaluri,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

De vise rele omenirea geme,
De secetă, mor florile în glastră
Şi nu e zi să nu avem probleme,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

Voi jubilaţi cu iambi şi amfibrahe
Şi ciripiţi ca pasărea măiastră,
Înghesuiţi în cărţi şi almanahe,
Ţ-ai dracu voi, cu prozodia voastră!

[...] Citeşte tot

poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pescadorul de la Lowestoft

În Lowestoft a fost lansat la apă-un pescador,
Bagă bine la cap ce-ţi spun!
Construit pentru negoţul cu hering, de mare viitor,
Dar nava a dispărut hoinărind, hoinărind, hoinărind,
Dumnezeu ştie pe unde!

Guvernul i-a livrat cărbunele – făr-ai impune ruta –
Şi tunuri cu tragere rapidă la prova şi la pupa,
Lăsând-o să hoinărească-n voia ei, etc.

Căpitan era un tip de pe clipere1, plin de snagă şi curaj,
Care omora câte un om în fiece voiaj,
Obişnuit să hoinărească, etc.

Secundului – un paracliser din Ţara Galilor cu barbişon de ţap –
Îi plăcea să lupte-n frac şi cu joben pe cap,
Foarte credincios, deşi hoinărea, hoinărea, etc.

Mecanic era un tip de ani cincizeci şi opt2,
Întotdeauna gata să-şi accepte soarta, mort-copt,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Marea umilinţă

Regretaţilor mei amici Eugen Barbu, Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Fănuş Neagu, Gh. Eminescu, Ion Voicu, Aristide Buhoiu, Mircea Muşat, Mihai Ungheanu, Raoul Şorban, Sergiu Nicolaescu, Anca Petrescu, Ştefan Iordache, Antonie Plămădeală, Constantin Galeriu...

Ferice, dar, de voi, prieteni morţi
Că nu vedeţi cum ni se sparge ţara
Cum lupii trag cămaşa ei la sorţi
Şi-n iarnă ni se schimbă primăvara.

Eu pe-ntuneric scriu acest poem
Nişte nemernici iar ne-au stins lumina
Pe cine să înjur sau să blestem
Când noi, românii, purtăm toată vina?

Şi gazele, ca mâine, s-or opri
Pe urmă vom bea apă ruginie
Trăim calvarul ăsta zi de zi
Drum bun spre Evul Mediu, Românie!

Nici n-ai unde să suni, toţi se ascund
Eşti prizonierul neamurilor proaste
La Primărie? Eşti prea rupt în fund!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (24 iunie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Low cost

balcani case de amanet X-uleşti în funcţii de conducere
dimineţi când trec femei trupeşe spre birou
tu şi aşteptarea penibilă la market reclamele fluorescente cu sex dezinhibiţii
apoi cartierul învelit într-o peliculă din care curg doar animozităţi
cu descinderi la vecinii din stânga/ cai ciolănoşi străpunşi de lama foamei
şi scriitorul pitit în sertar care îşi îngăduie un repaus
i-a scăzut libidoul/ nu îl interesează nici starea naţiunii

ieri oamenii se visau roboţi urau câmpul nedefrişat acel mecanism numit libertatea firului de iarbă
acum sunt ahtiaţi după ecosisteme şi privacy
niciun gram de industrializare zero politică
oraşele sunt nişte luminatoare înguste
probabil de aceea ne reconstruim cu doctori fără arginţi avocaţi clonaţi şi vorbitori nativi imperfecţi

te poţi întâlni cu duplicatul tău la mall/ el profită de reduceri îşi caută job part time dă anunţ pe matrimoniale şi se plimbă pe banii guvernului
ca cetăţean de rangul I
timpurile când vedeai politicieni prin ziare s-au terminat
acum umblă cu liste sau îşi fac selfie cu tine prin palatul parlamentului
în perioada următorului mandat
însă eşti fericit că ai prins această cursă low cost spre cartierul rezidenţial numit Pământ

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Facultativii

La facultatea în Stat, a minţilor pierdute,
Nu poţi intra, sunt foarte mulţi pe-un loc,
Nefiind vreun studiu necesar, e ad-hoc...
Cel mai pierdut, e pus pe neînvăţat... pe rupte.

Şi dă-i şi dă-i, că-i greu să stai degeaba,
Gura s-o caşti pân' la refuz, cu mâna-n nas
Doar te holbând la ce fac alţii, că-i pe ras
De oricine-i c-o idee... cum s-ar face treaba.

Şi profesorii îs fruntea, cei mai goi,
Se întrecând unii pe alţii în nulitate,
Că-i cea mai tare, azi, "in"facultate...
Ce nu pe individ îl face... grupuri, minim doi.

Cursuri sunt râuri de scăldat mizerii,
Iar ore sunt Guiness de cleveteală,
Cu premieri în banderole de beteală
Pe umeri, de umflaţi făloşi... Să te tot sperii!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cronică parlamentară

În Parlament, te iau fiori,
Mulţi deputaţi şi senatori,
Domni şi doamne, listă lungă...
Românii n-au lescaie în pungă.
Ce fac ei? Rămâi uimit...
Oare? Unde i-am găsit?
În campanii şi prin emisiuni,
O ploaie de promisiuni...
Dar cum primiră potolul,
Îşi călcară protocolul,
După alegeri, pe votanţi
I-au uitat cei aroganţi...
Cu promisiuni uitate,
Azi, dau şuturi pe la spate;
De minciuni lumea-i sătulă,
De la cei cu musca pe căciulă.
În Parlament, crescută brambureală,
Legile-s votate la tocmeală,
România, ţara pe pământul astru,
Merge din mai rău, către dezastru...

[...] Citeşte tot

pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În căutare de popor

... Oare de unde mi se trage neamul prost,
fără mândrie, nici morală, toate-n post,
ţinute exces, nu-n folosinţă în orice zi;
eveniment doar, să se ştie că ar fi...
cum şi proverbul vechi, cu capra, se explică;
de n-o ai tu, e-a altuia, râioasă-i cică,
să o otrăvim, aşa să moară şi stăpân,
că Dumnezeu nu s-a uitat la cine-i bun
şi, chiar de eşti umflat de toate, nu se cade
să te arăţi, cu mâini întinse... rău ţi-ar şade,
nu mai poţi cere vreo pomană să înfuleci,
nici de obraz, cu mort, ce n-ai, nu poţi să-ntuneci,
iară să vrei să ai mai mulţi nu-i o ruşine,
chiar de-ai palat, eşti plin de aur... ia ce-ţi ţine,
lasă-i pe proşti, ce au muncit, să-ţi dea mâncare,
doar tu "stăteai", 'n a lui cuptor, să-i ţii pe-ogoare,
tu, plin de grade şi ei arşi şi-acum, la bani,
ce-i meriţi tu, cu haine gratis, ei ciobani...
e plină ţara de valori, zise elite,
ce şi-azi din vorbe în lozinci sunt poleite,

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!