Poezii despre inimă și logodnă, pagina 3
În decolteul verii
Aici pieptul îl desfaci și-l sprijini cu muntele în aer
cerul ciufulit de păsări e cu frunzele prin pomi
presărate în iarbă stelele margheritelor sunt
iar pietrele tari trec desculțe gârlele.
Îți iubești, ca fiecare, logodnica blondă din visul treaz
noaptea în havuze schimbă ceasul în cleștare
pădurea e cu copacii ei, luna intră ca un cneaz
îmi plac în minutul acesta de frunze, cuvintele
tale verzi
fuga mâinilor albe
ca rândunică ochiul în azur îl pierzi
și la un pas lângă tine, excursioniștii cu frânghii
cad fără niciun folos în prăpăstii
Câmpul înnoptează în botul cu pluș ud al vitelor
cangurii ne privesc din punctul lor de vedere
stelele se cern prin tremurarea-n aer a sitelor
vântul s-a zburlit în brazi ca un ied
și pădurea se întoarce zornăindu-și plopii în amurg
[...] Citește tot
poezie clasică de Stephan Roll din Poeme în aer liber (1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De dor durut
(te pierzi în năluciri)
Precum o ciocârlie din ora dimineții
Dă geana de lumină pentru culoarea vieții
În focul rugăciunii te ține de-nceput
Când Clipa Infintă cânta de dor durut
am zis: mai jos de tine
vei regăsi un loc
în care zămislirea-i
o moară cu noroc
acolo unde răul
se încurca-n iubire
se puse sămădăul
la grea nelegiuire
[...] Citește tot
poezie de Ioan-Mircea Popovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A treia secundă
Îmi odihnesc adesea uitătura rece,
privirea ștearsă sau nu,
peste un popas al tău în viața mea -
mi se pare că m-ai uitat.
Ca pe un muc de țigară prea puțin sărutat
prea puțin alintat de buzele tale...
O, Doamne, licărul,
scânteia ființei mele
se pierde pe coridoarele
și fulguiala altor destine.
Știu ce îmi spui dinainte, popas al limbii
pe versuri din coral.
Inima mea și-a făcut atol,
inel de logodnă în mările calde
sub jumătatea clepsidrei tale de creion,
pudră, machiaj... toate cele...
Nu știu bine cum se numesc, dar știu că fac parte din tine.
Iubesc trezirea, adormirea ta.
Mireasma ta. Pielea ce înflorește sub fiecare sărut.
Uit de obicei fiecare vis al tău.
[...] Citește tot
poezie de Simion Cozmescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu un pas mai aproape de cer
Pământul își ia cu regularitate înapoi
tot ce din trupu-i a fost zămislit:
cocioabe, palate, zgârie nori
și nu în această ordine...
și lutul celor care...
cu mână vrednica le-au ridicat
spre a fi cu un pas...
mai aproape de cer.
Naivă și zadarnică trudă!
Cerul este atât de înșelător!
Undeva... la orizont pare că se unește
cu Pământul.
Acolo, toate visele prind aripi
și pot zbura spre slava împlinirii!
Darnic și rodnic este Pământul
pe care-l strivim făra urmă de resentiment...
cu tot ce ne stă în putere și putință:
piciorul încălțat cu opinci
[...] Citește tot
poezie de Valery Becart
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pereche de pantofi
De la o distanță de o mie de mile
Îți trimit o pereche de pantofi din bumbac
O scrisoare
Fără cuvinte
Conținând mai mult de patruzeci de ani de lucruri care trebuie spuse
Lucruri la care doar m-am gândit, dar pe care nu le-am spus niciodată
O propoziție după altă propoziție
Cusute mărunt în tălpile pantofilor
Am păstrat ascunse toate pe care le am de spus multă vreme
Unele dintre ele ascunse lângă fântână
Unele dintre ele ascunse sub perna mea
Unele dintre ele ascunse în pâlpâitul lămpii la miezul nopții
Unele dintre ele au fost uscate de vânt
Unele dintre ele au prins igrasie
Unora dintre ele le-au căzut dinții
Unora dintre ele le-au crescut licheni
Acum le adun pe toate
Și le cos strâns în tălpile pantofilor
Pantofii s-ar putea să-ți fie mici
[...] Citește tot
poezie de Luo Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de primăvară
A plecat așa... nici nu mai știu,
Iarna-n amintirea ce-a lăsat-o-n cufăr,
Drumul său pășește în ani ca să fiu
Ramul cu noi frunze ce-n soare mă bucur.
A plecat cu basmul arzător de gheață
Și-au venit lungi aripi, ce aur își scurg,
Apele duc zeii să scalde-n verdeață,
Văntul primăverii fierbe demiurg!
Degetele moi mai trosnesc prin oase,
Întorcând pribeagu-n clocot de lumină. -
Râul lumii urcă prin zări dureroase
Și-aduce cu el ramuri de sulfină.
Dorința de ieri azi mai dă târcoale,
Străină mi-e steaua cu umbrele lungi.
Fragede obrazuri sunt ca dulci petale,
Înflorind săruturi albe și prelungi.
[...] Citește tot
poezie de Aurel Petre (12 aprilie 2019)
Adăugat de Aurel Petre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Home sweet home
Hai să ne adăpostim la umbra celor cincizeci de ani și-aici să ne logodim surâsurile,
așa cum fac copiii schimb de bile noi să facem schimb de tristeți!
În mâna stângă s-ascund o iubire și tu s-o ghicești,
de e mirul celui ce-a primit-o ori bătaia din aripi a celui ce-a dat-o.
Putem, de vrei, să facem inventarul a ceea ce am trăit,
să-l confruntăm cu ceea ce nu vom trăi niciodată.
Să ne jucăm de-a verbul a fi,
eu să-mi aleg să fiu o casă,
tu să-ți alegi să fii o poartă,
să ne certăm iar precum copiii,
poarta apără casa și chiar știe să spună o poveste,
dar dacă nu era casă nu era nici poartă!
Mă gândeam c-am putea să ne jucăm de-a v-ați ascunselea,
eu să mă ascund de eternitatea surdo-mută
în beciul fără ferestre al unei speranțe.
Dacă mă vei găsi înseamnă că sunt,
dacă nu te voi mai găsi,
ce bine c-ai fost!
Chiar am putea să mergem la cumpărături,
să ne luăm câteva minute de voal, ca să ne putem întrezări pieire
[...] Citește tot
poezie de Camelia Buzatu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul lăutei Românești
O, lăută a Moldovii! tu ai fost de tot uitată
În creanga Dumbrăvii Roșii ce românul hăulește,
Și care umbrea cu faimă sânta apă a Sucevii,
Cruntată în multe rânduri d-a neamicilor sânge...
Vântul clătina odată mângâios a tale coarde;
Dar curpănul zaluziei, întinzând vițele sale,
S-au suit cu sumeție, s-au încâlcit pintre ele...
O, lăută românească! cine poate să deștepte
După timpuri vechi trecute încântătoriul tău sunet?
Sau vei fi cu-ndelungare acolo în frunziș mută?
Ori când vei face tu iarăși ca să zâmbească eroul
De plânsul și îngrijirea logodnicei părăsite!!!
O, lăută a Moldovii! odată în țara noastră
Tu țineai hangul tristeții la a domnilor ospețe;
Când lăutarul-maestru amesteca al tău sunet
Cu al oaspeților cântec, tu consolai cu duință
Dragostea misterioasă a româncelor fecioare.
Tu celebrai cu putere biruințele faimoase,
Tu frăgezeai ca un farmec pe românii cei mai aprigi,
Tu umpleai de bărbăție pe cei fricoși în răzbeluri;
[...] Citește tot
poezie de Costache Stamati
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem de dragoste
ultima picătură de rouă
moare pe-o floare albastră ca cerul,
ziua se naște din haosul nopții, luptând cu lumina,
ochiul meu e o frântură de cer înlăcrimat
ce soarbe din soare viața,
e o adâncă fântână a cărei apă curge prin mine,
prin săngele meu, un izvor nesecat de dureri și de bucurii.
căteodată aceste vederi se preling prin mine și se topesc undeva,
într-un cer îngropat departe, pe-o aripă de cocor.
razele soarelui dansează himeric în acestă dimineață
prin ochii mei ca niște lasere albastre
și-mi ucid dorul și vederea, cred că mai exist,
nu m-am topit în neant,
nu plânge, iubito, că tot voi ajunge la buzele tale,
voi prelungi cuvintele, vocalele, consoanele
și voi face un pod plutitor, prin aer,
ca o pasăre, voi zbura, chiar fără aripi,
lipindu-mă de cerul inimii tale,
lasă soarele să treacă pe lângă norocul nostru,
[...] Citește tot
poezie de Ion Ionescu-Bucovu
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă pentru Bere
I
În timp ce unii preferă largi câmpuri epice,
Iar alții, dimpotrivă, tonalități și ritmuri lirice
După cum pofta sau capriciul lor o cere,
O, voi, cei aflați sub semnul sacru, Nouă,*
Oferiți-mi forma potrivită, mă-nchin vouă
Vreau să cânt cum se cuvine catifelata Bere.
II
Unii fac rime despre cidru, o cunună;
Iar Cidrul chiar este-o băutură bună,
Când n-ai acces la alte spirtoase după vrere;
Dar Vinul, decât Cidrul mai gustos, mai bun,
Vinul însuși (ar recunoaște asta și-un nebun)
Își pleacă fruntea în fața unui țap de Bere.
III
[...] Citește tot
poezie de John Gay, 1685-1732, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre inimă și logodnă, adresa este: