istorie şi timp

Continuitate

Glia ţese covoare de flori
din fibrele strămoşilor.
din străfunduri
se filtrează spre noi
dimineţi aurite
de suflul dacilor.

trecem zilnic
peste pământul viu
în care fluviul vieţii
se varsă treptat
în şiraguri.

ţara se-ntinde
milenar în istorie...

poezie de Corneliu Culman din Nişte poezii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trădarea...

Motto: 3 mai 1997: 22 ani de la una dintre cele mai mari trădări
din istoria României: Tratatul cu Ucraina.

de la Iulia Albă la Alba Cetate
trece ţara mea dalbă în străinătate
de la Alba Cetate la Bucovina
trei fantome drept state, în rest Ucraina

de la Bucovina o iei mai la vale
tot lumea română îţi iese în cale
aici Basarabia stă nemişcată
cu capu' sub sabie, cu restu' plecată...

de la mare la munte, de la munte la stele
nici elite în frunte şi nici frunte cu ele
doar trădare vulgară, doar cumplită hoţie
numai umbră din ţara ce-i mai zic Românie.

poezie de Iurie Osoianu (10 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

A lene

Într-o zi, treceau alene
Un speed-man şi-un pui de lene.

Desigur, puiul drăgălaş şi lent,
Era atent,
Prudent
Şi... indolent

Grăbitul se foia grăbit,
De-a lui ispravă absorbit
Şi orbit,
Fugind dup-o victorie
Să intre în istorie...

În timp ce-eternul indolent
Venea vehement,
Moment, cu moment
Din... Vechiul Testament!

poezie de Sever Purcia
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorie suflet şi viteză

Folosind forţa de propulsie
a propriilor abisuri sufleteşti
acest poet
va ajunge
departe

Priviţi-l
ce frumos
cade-n
moarte

Până
aici
n-a ratat
nici
o
nenorocire

Ce prezent măreţ
îl aşteaptă

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Hiperbole blitz
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pecetluirea speranţelor

În oraşul plin de istorie
Asfaltul nu se înmoaie,
Prospeţimea străzilor
Stă în amiaza timpului.

Falşi muzicanţi
Cântă cerşetor
Până în gura portului.

Blestemele se întind
Ca un val cu spumele tunse.

Voi cum o să fiţi
Într-o linişte strivită
Pecetluind speranţele?

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sa nu rupeti

frunzele arborelui genealogic,
că s-ar putea, de fapt e sigur
că veţi strica Timpul. Veţi
deshuma bunicii şi veţi omorî
nepoţii. Veţi trage dungă peste
prezent, între un vin vechi şi o
celulă plasmatică. S-ar putea
ca istoria să devină futurologie,
viitorul să se împrezenteze, iar
prezentul să se metamorfozeze
în antichitate. Să nu rupeţi
frunze, căci clorofila se va
scurge pe pământ, murdărind
apele cu peşti zburători.

poezie de Vlad Stângu
Adăugat de Cristina Mocanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Agenţi heruvimi

n-aş fi oprit timpul dacă nu
m-ar fi oprit jandarmii în centrul istoric
aruncam cu pietre stinghere în mălăiele pe
strada covaci care nu
e decât
o galerie de artă modernă iar nu de ultraşi
şi nu aş
fi oprit curgerea timpului în gurile de metrou
dacă nu
aş fi chiar eu dumnezeul acela
de care
nu se teme nici chiar
garda pretoriană învinsă puţin
de îngeri în servicii. străine

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Neant

Doar florile mai adună
Lumina!
Tristeţea e gri,
lacrima incoloră,
timpul e fum şi cenuşa-i uitată,
omul, neant.
Neant, viaţa toată!

Gândul e roşu
Cum roşie-i zarea!
Albastru răsare uneori, cerul.
Sângele cheamă la el
depărtarea.
Afla-vom vreodată luminii,
misterul?

Sămânţa
în galben s-a-nveşmântat.
Embrioni verzi
mai germinează pământul.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Floare de cais
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui ateu care se ascunde sub 1000 de pseudonime, se crede critic literar, filolog, lingvist, matematician, fizician, istoric, jurist etc (cu doctorate în toate), nu suportă să fie contrazis şi se laudă că-şi acoperă interlocutorii cu diplomele pe care le are

Batjocoreşti, cu tot cinismul,
Pe autori, ca posedat,
Pe Crist, pe Domnul, creştinismul,
Nimic, nimic nu ţi-a scăpat.

De îndrăzneşte cineva
Să spună că nu ai dreptate,
Iei foc şi-oricât ar motiva,
Spui vorbe tari, neruşinate.

Te lauzi zilnic că eşti cult,
Că diplome tu ai din plin,
Cu cât te lauzi tu mai mult,
Cu-atât te cred eu mai puţin.

Cununi de lauri spui că porţi
Şi unic tu te crezi sub soare,
Cum, oare, poţi să te suporţi,
Cum de nu crăpi de îngâmfare?!

pamflet de George Budoi din Epigrame, pamflete şi satire cenzurate (6 februarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Românie, pământ sfânt

De ce au luptat străbunii,
Pentru ce-au ales să moară?
Să scoată la vânzare unii
Minunata noastră ţară?

Şi-au plecat plini de speranţă
Bravii soldaţi la război
Într-o frumoasă dimineaţă
Să ne-aducă pământul înapoi.

Au vărsat lacrimi şi sânge
Să-i spunem acum pe nume.
Dar patria mea e tristă, plânge
Copiii ei sunt departe... în lume.

Pe noi cum să nu ne doară
Când ne vedem fraţii alungaţi
Străini ajungi la ei în ţară
Şi-n sărăcie ani de zile uitaţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Alina-Georgiana Drosu (15 septembrie 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!