Poezii despre iubire și învățătură, pagina 3
Învăț să respir apa între foc și îngheț
cum delfinii recită adâncul din oceanul neînțelegerii
bobul de nisip către vârful muntelui nu are cărare
nici scoica în care așez speranța
nu știe rostul măsurării timpului
dintre două stări de agregare precum un sărut
între prăbușirea cerului și răsăritul grâului
nu caut oul de zbor
nici măiastra de banal
doar cânt iubirea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru tine
Pentru tine scriu aceste versuri,
Pentru tine trăiesc,
Pentru tine respir,
Pentru tine-mibate inima,
Pentru tine simt dragostea.
Pentru tine plâng
Pentru tine râd...
Și cu mine, cum e atunci
Când după mine te uiți,
Pentru mine zâmbești,
Pentru mine înveți să iubești
Pentru mine cânți,
Pentru mine arde flacăra dragostei
din sufletul tău... 000
Tu ÎNGER MINUNAT...
Viața tu mi-ai colorat...
Sărutul tău amețitor,
Mă face să simt cum zbor,
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Crihan
Adăugat de Flory
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuantum
Cum să ajung la consens
Cu bătăile inimii tale
Zise într-o dimineață
Iubirea cu veșminte noi
Tu lasă inima liberă
Să bată ritmul vieți
I-am zis din convingere
Ea se poate controla
Numai prin emoții
Învață mai bine zborul
În intimitate cu zâmbete
Pe ritmuri trepidând în zori
Mai bine semnează
Cecul iubirii în albastru
Ca să ai pururi zile senine
[...] Citește tot
poezie de David Boia (29 mai 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu mai sting visul în răsărit
ca pe un opaiț inutil ziua
între timp am învățat să-l port
ca pe o amuletă în inimă
cu speranță
cu desăvârșire
un fel de a împlini rotundul
cu o rază cât dragostea mea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Răsuflări și suspine de foc
peste lut alb-negru...
îmbrăcat în cuvinte răsucite în răni acoperite cu flori albe de cireș...
mustind a iubire neiubită...
voi continua să dăinui prin ele...
Da... mi-am învățat cuvintele sa iubească... să ardă... sa strălucească...
Setea mea, eternele-mi strigăte, calea mea până la cer,
presăra-o-voi cu cuvinte de soare
Ape negre se-adună uneori acolo unde setea eternă curge...
și-și îngroapă în mine durerea fără de țărm...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O chemare tot insistă
Cerul tot... e-ntr-o privire,
Plină de mister și dor,
Risipită prin iubire
Ca și gândul... trecător.
O chemare... tot insistă
A zbura... să o înveți,
Ascunzând într-o batistă,
Plânsul primei dimineti.
Se dă drumul la izvoare,
Se pun visele... pe val,
Avem prinse-n cingătoare,
Doar iubirea și-un caval.
Pic-o lacrimă uitată
Printre sărutări fierbinți
Pe obrazul fără pată,
Ce-a scos nopțile din minți
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slavă lui Iisus Hristos
Doamne, Domnul meu ceresc,
Eu pe Tine Te iubesc!
Te iubesc, dar nu de frică,
Chiar de-s slab ca o furnică.
Nu de frică Te iubesc,
Ci că mult Te prețuiesc,
Căci pe om l-ai învățat
Să iubească ne'ncetat,
Pe aproape să-l iubească,
Să îl ierte, prețuiască,
Chiar și pe al său dușman,
Cât ar fi de inuman.
Însă mai presus de toate,
Te iubesc, și cu dreptate,
Fi'ndcă Te-ai sacrificat
Să ne mântui de păcat.
poezie de George Budoi din Poezii religioase (8 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
îndrăgostiții pe apă
o acoperă cu săruturi
pasiuni stârnite din nimic
greșeli făcute de inima
păcătoasă învață să meargă
pe apă cu genunchii în soarele
sărit în piept
se iubesc pe valuri
mângâiați de vânt
îndreptându-se spre insula
pasiunilor ultrasecrete
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reflex 109
Mai pune-o vorbă bună, dacă vrei,
Pentru această vară, pe la zei,
Să nu ne-o ia de tot sau prea curând!
Și, dacă ne iubim de-o vreme-n gând,
Mult mai solar, mai tandru, mai frumos
Decât am face-o, tăvăliți pe jos,
Prin iarba obsesivei despuieri;
Învață să spui mâine în loc de ieri,
Acoperindu-ți brațele cu flori
Și, mai ales, să nu-ndrăznești să mori!
poezie celebră de George Țărnea din Cartea Claudiană (110 poeme reflexive)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine sunt?
nu voi dărâma zidurile
construite de tata și
nici ferestrele
prin care
evadează amintirea
voi lăsa târziul din mine
să treacă prin ziua în care
voi învăța să iubesc iar seara
îmi voi chema un prieten
complici la ceea ce va urma
vom aștepta cuminți
răspunsul la prima întrebare...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și învățătură, adresa este: