Poezii despre iubire și nerușinare, pagina 3
Ochiul din Lună
S-a rușinat de atâta indecență
acoperindu-se cu nori,
transfigurată
privea spre pământ
înmărmurită
și nu putea înțelege transformarea,
întoarcerea omului
la primul impuls animalic
pierzâdu-și reperele cerești!
Ne călărim pe stradă de față cu mama,
cu sora,
fără rușine,
cu mintea ștearsă mai punem o... în gură,
pe buze,
să fie iubirea dată pe spate,
ajustată cu vânjoșii bicepși de taur viril!
Ce nerușinare se afișează în vreme,
în timpul acesta orfan de Dumnezeu,
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
O inimă de Evă, enigmă-n veci profundă!
Din foc divin și amestec din tina cea imundă;
Protee fără nume, ce logica dezminți
Deșartă sau prea rece, sau clocot de dorinți!
Sub vraja frumuseții, ori dulcea ta zâmbire,
Ascunzi tu suferință, rușine, sau iubire?
În clara ta privire, de visuri încântată,
Pot eu citi, femeie, de vei fi plâns vreodată?
Ah, ce perverși ai ochii, surâsul nu-i timid
Sub fardul ce sclipește s-ascunde mai nimic,
Sub finele dantele ascunzi, făr-de mustrare,
Defectele, și-n taină, porniri spre desfrânare!
La tine totul este spoială sau mascat:
Ținuta, vorba, fața și glasul afectat
Căci tot ce nu-i minciună tu-nfrunți cu viu răspăr:
Minciuna pentru tine e unic adevăr!
Fațadă-i tot la tine și prefăcătorie
Și chiar a ta știință e doar cochetărie.
Spre a trona mai bine, voind să ne uimească,
Și-ndeosebi să placă! E vanitatea-ți dragă!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păzește-mă
Dă-mi liniște si-ncuie ușa,
vreau să te știu păzindu-mă
de tot dezastrul lumii.
E parcă un țipăt universal,
iar oamenii nu mai cunosc
sensul bun al cuvintelor.
Sună timpul neiertător
și zgomotul e infernal
în miezul crud al existenței.
Nerușinarea umblă năucă, goală și severă
prin mădularele uzate
ale omenirii.
Să evadăm departe, în altă lume,
acolo inventăm anotimpuri
din vârstele noastre la adăpostul iubirii.
[...] Citește tot
poezie de Lusiana Drăgușin (23 februarie 2013)
Adăugat de Lusiana Drăgușin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Himeră
te știam până la epuizare
într-o zi eram diabolic de trist
alteori diabolic de viu
concretizam în abstract
o filosofie ipocrită
despre esența destinului în doi
într-o prăpastie
se năștea moartea unei mari iubiri
te adoram până la autoexterminare
uneori erai apatică
în lunile ploioase
alteori o himeră
între oglinzi paralele
îmi plăceau capriciile tale
și ale vremurilor
îmi plăcea tăcerea ta
de șarpe
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încă o zi
Te-ai săturat demult și nu mai poți
atâta răutate să înduri,
în mlaștina morală să înoți
servind și-n viitor, lepădături.
Stăpânii tăi, vulgari, nerușinați,
sunt dintre proști-aceia plini de bani,
cu ifose, pretenții de bogați
ce nu-și dau seama cât sunt de sărmani.
Averea lor e marele nimic
cu care nu pot cumpăra un strop
din dragostea ce ultimul calic
se poate bucura, căci nu-i de shop.
Cei care au, mai vor, mai mult, mai mult,
sunt nesătui, iar viața lor e-un chin,
căci pofta lor de bani e un tumult,
iar pentru boala lor, nu-i un vaccin.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colosul
în adâncimea hăului din noi
în fluctuații de neant și energie
a mai născut o lume. De strigoi
cu aripi albe și privirea vie
era în toate ca la început
Cuvântul și din El lipseau strigoii
era numai o lume- cea de lut
în așteptarea vântului și ploiii
și mai erau și galaxii și stele
și mai erau planete din brutal
și mai erau niște figuri din ele
figuri de stil și brațe de cristal
și peste toate domina lumină
din toate izvora doar claritate
o pură claritate și virgină
și mai adâncă poate decât toate
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (4 octombrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parcul Romanescu
Aleile încărcate de ani
Din mirificul parc craiovean,
Duc îndrăgostiții spre lucruri ascunse,
Să se îmbrățișeze, să se sărute.
Pomii se îmbrățișează între ei,
Știind că în parc ei sunt corefei,
Străjuind pajiștile frumoase și verzi,
De-ți vine uneori să le dezmierzi.
Lacul sclipește cu ochi de soare,
Câte-un peștișor se-avântă și sare.
Nuferii plutesc pe lac
Câte-o broscuță mai face "oac-oac".
Podul cel mare, aruncat înspre cer
Privește în jos ca un mare boier,
Văzându-l pe om ca pe-un prichindel
Care trece nepăsător pe sub el.
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea mea mare ce inima cântă
iubito, luasem urma stelei scânteietoare
și trăiam de-a pururi starea de grație
hoinăream pe cerul imaginației visătoare
însoțit de himera gloriei înșelătoare.
eram tânăr, iubito și mă-ntâlnisem cu îngeri
pe cărare, băusem stele din coapse de sâmburi
eram însetat de ninsorile celeste, mi-era drag
un zbor de-a pururi reverberat în larg
și chemările zborului înalt în spirală.
până când m-am ars în durerea albastră
suferința aruncând chipuri străine, iubito
pe bolta mea frumoasă și focuri curgeau din soare
și dureroasele ninsori ale femeii imaginare
sculptate în relieful lichid cu o absență
și tu mi-erai inelul ce rotea planetele toate,
și rană veche fără pricină și nerușinare sfântă
și tunel de carne pe os în spirală și poate
dintre toate, durerea mea mare ce inima cântă.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Portal
când pietrele depășesc rezistența picioarelor
de sunetul vocii mele
atipic
meridional
mă bucur
cu izbucniri guturale ca în preajma unei femei
ce-mi aduce croasantul la pat
frica de timp - rezultat al reflecției și al studiului
împreună cu boabele din arabia împiedică
normalul să devină de nesuportat
precum oamenii și realizările lor
pervers de nerușinate
un pic de mândrie îmi face bine
sub acoperișul călcat de tâlhari
țintesc punctul unde va coborî soarele
pe frânghia iubitei rahav
astfel încât lumina să nu pricinuiască vreo pagubă
memoriei noastre de celuloid
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu
prea multe oglinzi...
baloanele de săpun
nu ne mai bucură-
tu, răsfoind ziarele,
indiferent...
seară fierbinte...
pe orice țărm,
vești de război-
tu, adulmecând asfințitul,
precum un câine...
cod portocaliu de furtună...
porția de hrană a săracului
s-a micșorat -
tu, nicio părere,
din conul de umbră...
[...] Citește tot
poezie de Anișoara Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și nerușinare, adresa este: