Poezii despre iubire și ochelari, pagina 3
Faceți curat!
Uneori e mai sănătos
Să-ți bagi struțește capul în nisip;
Poți s-o-ncasezi oricum,
Dar fundul rezistă mai ușor...
Am vrut să-mi pun ochelari de cal,
Să nu mai văd nenorociri;
N-am găsit dopuri eficiente de urechi
Să nu mai aud plânsul lumii!
Am vrut să văd munții,
Dar să ignor prăpastia,
Să mă bucur de mare,
Fără plâns disperat de pescăruși...
De ce iubirea nu e de ajuns?:
De ce e moartea necesară?
Cineva, din când în când,
Ar trebui să facă în lumea asta curat,
Că uneori și aerul devine irespirabil,
Dar cine?
Tot noi, cei care-o murdărim,
Cu nepăsarea, indolența, ignoranța noastră!
[...] Citește tot
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din greșeală
Îmi place să hulesc
tot ce iubesc la tine, în
toate diminețile-mi
înfrigurate cu nin-
soare prin gânduri, iar
blestematele tale degete
lungi, de talentat
artist intrigant,
din greșeală, îmi
scriu arii pe a-
cordul lunii.
Sigur,
e ridicol! în-
că nu s-a împlinit nici
prânzul, așa că luminile
astrelor nu au cum
să intre prin
ferestrele-mi fâlfâite
grosolan de vânturi
ce-ți tulbură părul
[...] Citește tot
poezie de Carmen Ciornea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o artistă
prieteno, dormi liniștită cu capul pe perna mea
iar eu voi sta să mă uit la tine
ne-am jucat mult timp unul cu altul
sticla de vodcă e la jumătate iar noaptea e-n toi
țigări mai ai doar vreo două
ce a fost cu tine haios și ce a fost sexual
și discuțiile deștepte și filmele de la biblioteca franceză
sunt ca un anotimp încheiat
tu vei avea alți iubiți
eu voi scrie alte poezele
dormi liniștită pe perna mea
prieteno
mă-ntreb dacă pieptul tău băietesc
ca al mulatrei lui Baudelaire
se va mai suci vreodată spre mine
mă-ntreb cum te vei purta mâine la gară
știi tu ce e lumea?
n-ai să știi niciodată, nici eu n-am să știu
o să târâm valiza pe roțile pe caldăramul peronului
și dupa asta vom coresponda pân'la vară
[...] Citește tot
poezie de Mircea Cărtărescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Replică la poezia "Nu-i de ajuns dorința" de Violetta Petre
Ne-am întâlnit din întâmplare pe ale parcului alei
Pe jos scăpat-ai ochelarii și tont eu am călcat pe ei,
Cu o privire vinovată te-am măsurat, tu radiai,
Mărunt dădeai mereu din buze, probabil că mă adorai!
Mi-ai aplicat, așa-ntr-o doară vreo trei umbrele la femur,
Ai pretextat că din greșeală, dar cu un aer foarte dur
Și când te-ai aplecat, năframa să mi-o aplici ca pansament,
Cu zgomot ți-a căzut peruca făcând o gaură-n ciment.
Erai de-a dreptul răpitoare, ca Penelopa din Itaca,
Dorind să îți ridici peruca, într-un canal căzu și placa,
M-am aplecat scâpând bastonul, ce îl tineam ca un proțap,
Și tragică coincidență, ne-am dat acolo cap in cap!
Îngenuncheați, întâia dată, ne-am sărutat năbădăios,
Dar tragic mi-a scăpat cuponul de pensie atunci pe jos
Și observând de bună seamă, că sigur nu sunt un mogul,
Ai declarat că doar iubirea în viața asta nu-i destul!
[...] Citește tot
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochelari de cal
A murit natura-n ei,
Vers cu-aromă de virtual.
Scriu perfect, sună banal,
Căci trăirea din condei
Poartă ochelari de cal.
Se îndrăgostesc fictiv
Și se mint că e real.
N-au nevoie de-un motiv,
Pentru a-și nota-n jurnal
Rolul, imaginativ.
Rima e de unde e
Și să sune complicat.
Ce-atâta emoție
Într-o lume de rahat?!
Gânduri la promoție.
E o modă să mimezi
Ceea ce nu ai trăit.
[...] Citește tot
poezie de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sfântul Cutare Poetul
Orice atingeam, drăcia dracului, devenea poezie
astfel că ajunsesem, obsedat fiind că voi muri de foame, de sete,
să-mi ung mâinile-ntruna cu spirt albăstrui și leșie
paharul de vin se-ntrupa-n vers, scaunul, foile cu sonete
toate obiectele, mai mari sau mai mici, aparatul de ras
hainele, altimetrul, până și ochelarii, adidașii, ceștile de cafea
chiar și ființele, gălbuiul canar, Jean, motanul cel gras,
cățelul vecinilor, un bichon, stupoare: iubita - poezie și ea
așa că, nemângâind femei, lipsit de-un asemenea păcat
teologii așa-i zic, cu sau fără motiv, habar n-am,
de ce n-aș fi eu însumi, ca alții, încă și mai fraieri, sanctificat
să se-nchine toți apoi la mutra mea icoană strivită sub geam
dar faceți-o de pe-acum, fraților, să particip și eu
vreau o ditamai masa, lungă, lungă cât veacul, în curtea bisericii
și pe ștergare lucinde întinse de vreun firoscos alizeu
care să sufle ca foalele și-n fustele în care clericii
[...] Citește tot
poezie de Mihail Soare din Sfântul Cutare Poetul (septembrie 2015)
Adăugat de Georgiana Romanați
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Iubiți-vă pe tunuri
Mă voi feri ca de foc de pericolul
Că dragostea să devină
Obiect al meditației,
Al speculației,
Al filozofiei.
Ferească Dumnezeu
De acea dragoste retorică,
În stare să ucidă
Numai eroii
Pe scenele de scândura uscată.
Alt fel de dragoste am trăit eu
În zilele și-n nopțile vieții mele.
Am fost devorat,
De patimi reale,
Și nici un regizor
Nu mi-a putut iscăli pieptul
Cu biata lui cerneală roșie,
De care s-au învrednicit toți actorii.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Superproverb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tușă fără albastru
Aș putea să scriu despre orice. cum au înflorit zarzării
și cu atâta zarvă, eu pot legăna dragostea, ca pe un copil în scutece,
printre copaci înfloriți,
desigur,
nu se va împotrivi nimeni
doar
lămpașele
ne vor privi, curioase, pe străzi, când te voi găsi, și când te-oi lua de mână-înăuntru.
lalelele sunt locurile pentru atingerea de primăvară.
dragostea miroase a lalele și a mere foarte frumoase și a înghețată proaspătă de vanilie
grădina
e
acolo,
nu tace!
ne vor privi îngeri mărunți, în piciorușele goale,
rochiile subțiri îmi vor îmbrăca o inimă și jumătate,
noi avem încă o inimă, cu ochelari,
și plină de
empatie.
ne este comună bătaia de inimă o vom umple cu sângele florilor
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu stiu ca ma iubeste
o mână de piatră o mână de apă un coridor verde
visul în care mă trage după sine doamna selaginella beauv
ce poate fi mai de încredere
purtăm ochelari galbeni și umbrele noastre
în pantofi pe cuie lichide
valsul trecerii
întotdeauna e azi
cine știe câștigă
cine nu știe tot câștigă
deasupra un cer cu stele neterminate și încă un cer
și încă
și degetele mele ning din azi în azi fulgul unghie
pe care mi-am scris inițialele
să fiu găsită
eu știu că mă iubește
doamnă selaginella beauv eu știu că mă iubește
poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă culoare își vine în fire
știi
chestia aia care mă apasă pe creier de ceva vreme
nu este iubirea după cum frumos spui tu
cu accent pe primul i
este o tumoare
mi-a spus-o un doctor care își frământa în mână
phableta din care
sunetul notificărilor de face și altele
se auzea încântător
am avut impresia că sunt pe o câmpie
de care îmi aduceam aminte încet încet
când mă fac bine îmi iau și eu una
mi-am zis și pentru câteva secunde am crezut în miracol
am crezut în holul care mirosea a mâncare ieftină de prânz
nu
oamenii aceia stafidiți de pe hol nu eram eu din viitor
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și ochelari, adresa este: