Poezii despre iubire și ore, pagina 3
Atât de permeabili
Atât de permeabili,
încât zarea trecea prin gâtlejul nostru.
Atât de încremeniți de frică,
încât ne purtam sufletu-n cârje.
Atât de micșorați,
încât ne târam sub un ceasornic
unde nimic nu arăta ora.
Atât de tăcuți
încât pierdeam obișnuința
celor mai simple cuvinte:
"dragoste", "liliac", "zăpadă", "prietenie".
Atât de singuri.
poezie clasică de Alain Bosquet
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când...
Am fost la ea și m-a respins,
M-am simțit jalnic și învins,
Și a plecat râzând de mine,
Și nici măcar nu m-a atins,
Eram un foc aproape stins,
Orice-ar fi fost nu a fost bine.
Acasă mort de supărare,
Și-n suflet c-o durere mare,
Pun capu-n pernă să adorm,
Că veni vremea de culcare,
Și-n vis iubita mea apare,
Și-i zic că o iubesc enorm.
Și-i lumea foarte fericită,
Lângă femeia mea iubită,
Și nu mai vreau a mă trezi,
M-așteapt-o zi neliniștită,
Și-un gust de viață otrăvită,
La noapte oare ce va fi?
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceaiul... de la orice oră
Te rog, iubito, fă-mi un ceai,
Pune la fiert din rouă,
Și îndulcește-l că nu-i bai
Cu buzele-amândouă...
Să mesteci vreau ușor, ușor,
La pieptu-ți cald de grații,
Cu-o linguriță de amor
În ceașca de-adorații...
Apoi servește-mi-l de vrei
Pe tas cu tot cu tine,
Ca să te sorb de la temei
Urându-ne de bine...
Dar te mai rog încă ceva,
Fierbinte și asiduu,
Cu ceaiul din iubirea ta
Servește-mă continuu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (20 martie 2017)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aștepți
ora de somn în plus
din noaptea asta
mai lungă decât un veac
și-ți dai seama că trebuie
să faci dragoste
program suplimentar
cerut de iubita vieții tale
seara de odihnă se transformă
în una de vid neuronal
după o muncă de sisif
și epuizare sentimentală
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salcie
Nesfârșite frunze înverzind primăvara;
Fără număr ramuri tremurând în zori.
Indiferent dacă este sau nu îndrăgostită,
Nu există oră în care ea să nu danseze.
Fulgii de puf ascund în zbor fluturi albi,
Cântece tărăganate desconspiră grauri galbeni.
Frumusețea care impresionează un regat trebuie să-i atingă fiecare fibră:
Cine vine doar pentru a privi sprâncenele salciei?
poezie clasică de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește cerul
Îmi umbli-n gând
Iubire te-ai pierdut
Te simt plângând
Mergi încet mărunt
Dă-mi mână nu ezita
Ore ce se scurg banale
Amândoi vom rezista
Fără iubire inimi goale
Liberă tu să alegi
Între sufletele calde
Ori sufletele reci
Privește cerul nu cade
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strasnic vis
Am visat veșminte albe
Într-o seară stând pe pat,
Ochii i-am deschis îndată,
Singură eram păcat!
M-am gândit în jur de-o oră
La iubirea mea dintâi,
Adormit-am lângă scară,
Locul bun de căpătâi.
Și-am visat, pe cine credeți?
Pe iubitul meu plecat,
M-am trezit de dimineață,
El era cu mine-n pat.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-o seară
în astă seară
am să mă întorc pe țărm
mă cațăr spre cer
pe picioare de lemn
să ascult țipătul pescărușilor
orele trec, topind înserarea
apar iarăși zorile
e ziuă iar
din roua iubirii
un cântec sfâșie tăcerea
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre dor
Au fost, sunt și vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
A fost, este și va fi
mereu dorul inimii.
Dorul de mamă, de tată,
nu va pieri niciodată.
Dorul de frate, de soră
e prezent în orice oră.
Dorul de fata iubită
niciodată nu se uită.
Cu tot răul ce e-n lume în lume,
dorul de viață rămâne.
Au fost, sunt și vor mai fi
doruri ce nu vor pieri.
poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutătorul de iubire
Demult, zăpadă trupului tău
stârnea avalanșe prin anotimpurile din mine.
Temător, orele se striveau laolaltă
sub călcâiul gol
al căutătorului de iubire.
Azi, exersează în noi,
noii veniți cu piepturile goale.
poezie de Violeta Pasat din Vămile sufletului, editura Cronica - IAȘI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și ore, adresa este: