Poezii despre iubire și tată, pagina 3
* * *
Mânii, iubiri - ne-au frânt!
Vai, ochiul plânge, plânge!
O, Cehia plângând!
O, Spania în sânge!
Furi, munte, - negru nimb,
Lumina cu încetul...
O, Tată,-i timp, e timp
Să-Ți dau napoi biletul!
Refuz să fiu - refuz!
Refuz această viață
În Bedlamul ursuz!
Refuz cu lupii-n piață
Să urlu! - o, nu pot.
Și cu rechini bezmetici
Pe șes refuz să-not -
Pe spate. - Ochi profetici.
[...] Citește tot
poezie celebră de Marina Țvetaeva din Poezii (11 mai 1939), traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
AM CULES...
Am cules salbă de stele
Pentru tine nestemată
Să fii tot mai minunată,
Cu șiragul de mărgele.
Văzând cerul înstelat,
În a nopții strălucire
Din priviri m-ai captivat,
Oferindu-mi doar iubire.
Îți mulțumesc Tată Ceresc
Că m-ai făcut așa de fericit
Am zis că n-o să mai iubesc,
Și totuși iubirea a venit.
Cu chip frumos, de nedescris,
Această stea m-a fermecat
Cum nu credeam în nici un vis,
Dar iată că-i adevărat.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privind în urmă...
(fragment)
(să ne aducem aminte de părinți, nu numai de sărbători)
îmbătrânesc și țiglele pe casă
pereții au crăpat și s-au urnit din loc
vecinii pleacă unul câte unul
spre casa cea de lut și fără foc
toți cei ce/au fost cândva s-au dus
acolo unde nu se poate spune
în țara unde veșnic e apus
o țară fără lacrimi fără nume
o lacrimă uscată pe batistă
îmi aduce aminte că au fost
și lavița crăpată tot mai tristă
îi așteaptă zi de zi dar fără rost
plecăciune mamă tată
și tuturor pe care v-am iubi
(...)
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare de la tata
Când ziua de mâine va veni fără mine,
aș vrea să nu plângi.
Știu cât mă iubești,
că te gândești la mine,
mie îmi va fi dor de lume.
Când umbra mea nu va mai fi pe pământ,
vă rog să întelegeți,
că nu m-am risipit în vânt.
Îngerul a venit, m-a luat de mână,
apoi mi-a spus că sunt sfârșit
și trebuie să-l urmez,
să las aici tot ce iubesc.
Când am făcut pasul eram o lumină rece,
lacrima-mi căzuse peste lume.
Am zis în sine că totul trece,
La fel se uită ochiul nevăzut, un nume.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița (9 mai 2019)
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
La Toya
Cu tine simt c-aș vrea să zbor tot timpul,
Să nu rămână loc străin la care
Să nu ajung, măcar din întâmplare,
Și n-ar conta, deloc, nici anotimpul,
Căci tu îmi dai un plus de-adrenalină.
Îți simt, din plin, aroma, iar plăcerea
Cu care mă încânți, făcându-mi vrerea,
Mă face, azi, să te declar divină.
Mereu m-alinți c-o muzică modernă,
Cu Brennan, care-mi place mie, Moya,
Iar eu te văd frumoasă și eternă
Ca una din gravurile lui Goya.
Te îngrijesc c-o dragoste paternă
Și te iubesc atât de mult, La Toya!
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trist
Mi-ai promis, Doamne,
Că, după așa dezamăgire,
Voi avea și șansa mea...
Dar nu e loc pentru iubire
Când știu, nu mă iubește,
Ci o iubesc doar eu pe ea...
Nu credeam vreodată că voi suferi,
De știam ce va veni,
Poate nu mai sufeream...
Te-am așteptat, dar în zadar,
Și am să caut puterea de a striga într-o zi
"Nu te mai iubesc cum te iubeam"
Tată, mi-ai promis iubirea ei,
Mi-ai dăruit doar vise
Și azi mi le iei pe toate...
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Credcabanuiesti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de tine, tată
Am un dor nemaipomenit de fierbinte
Ce mă arde în interior,
Este dorul de un părinte
Un dor nebun și arzător.
E greu să trăiesc fără dragoste de tată
E greu să fiu singură printre străini
Să cresc precum o floare fără apă
Sau ca un trandafir lipsit dr spini.
Ce dor îmi e de tine, acum, tată,
Eu te iubesc enorm și te respect.
Dar nu ai fost lângă mine o viață,
Și asta cel mai tare eu regret.
Am vrut să fiu și eu o fată,,
Să am multă bucurie,
Să cresc alături lângă tată,
Dar iată, nu a fost să fie.
[...] Citește tot
poezie de Maria Crudu (27 ianuarie 2018)
Adăugat de Maria Crudu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost blestemată de zei
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp.
Mamă îmi este marea, tată cerul sfânt!
Ți-am auzit glasul, o biet nemuritor
Și sufletul mi-e sfâșiat de durere și dor.
Am fost blestemată de zei,
Să mă nasc pe Muntele Olimp
Aș vrea să fiu nemuritoare,
Dar nu pot, nu sunt!
Aș vrea să fiu o femeie cu chip urât,
Dar să am inima plină de iubire și suflet fericit.
Aș vrea să fiu alături de tine mereu!
Să te iubesc și să te venerezi ca pe un zeu.
Dar am fost blestemată să fiu cea mai frumoasă din Olimp!
Și port această cruce, cum pot și oricând.
poezie de Vladimir Potlog (16 ianuarie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să-i iubim pe acei copii
Să nu uităm de acei copii
Cu sufletul frumos, dar firav
Ca puful de păpădii,
Să-i iubim pe acei copii!
Căci ei sunt singuri,
În lumea asta mare
Și au nevoie de-o mângâiere,
De-o dulce sărutare.
Ei au inimile îndurerate,
Căci nu au nici soră, nici frate,
Nici tată sau mamă,
Nici nu știu cum îi cheamă!
Să nu uităm de acei copii,
Că sunt și ei oameni,
Nu sunt stafii!
Să iubim acești îngeri vii.
poezie de Vladimir Potlog (24 noiembrie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... când voi fi și trecut
și dincolo de gând
și dincolo de fire
tu să știi c-am căzut
nu pe rece pământ
ci pe caldă iubire...
să mai știi că zâmbeam
acolo la hotar
și la ultima vamă
când aevea dormeam
lângă tata, pe mal
lângă sfânta mea mamă...
poezie de Iurie Osoianu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și tată, adresa este: