lumină şi râs

Celor amuţiţi

O, nebunia marelui oraş, căci seara
Pe ziduri negre se holbează pomi schilozi
Din argintia mască al răului duh priveşte;
Lumina cu magnetică plagă alungă noaptea cea de piatră.
O, scufundatul dangăt al clopotelor serii.

Curvă, care-n fiori de gheaţă naşte un mort copil.
Turbat biciuie a Domnului mânie fruntea obsedatului,
Plagă violetă, Foamete, zdrobeşte ochii verzi.
O, hidosul râs la aurului.

Dar liniştită-n negre grote mută omenire
Adaugă din aspru metal capul mântuitor.

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii care se iubesc

Copiii care se iubesc se-mbrăţişează în picioare
Lângă porţile nopţii
Şi trecătorii care trec îi arată cu degetul
Dar copiii care se iubesc
Nu sunt acolo pentru nimeni
Şi numai umbra lor
Înlănţuită umbra tremură în noapte
Stârnind mânia trecătorilor
Mânia şi dispreţul lor şi râsetele şi invidia
Copiii care se iubesc nu sunt acolo pentru nimeni
Ei sunt în altă parte dincolo de noapte
Mult mai presus decât lumina zilei
În orbitoarea strălucire a primei lor iubiri.

poezie celebră de Jacques Prevert
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În care titlul va fi considerat nesemnificativ

chemat nechemat rezemat între pietre
amurgul crăpând ca rugina
ca râsul din urmă al celui învins

atins neatins paharele tac hârtiile tac

la geamuri chibrituri şi streşini
şi anii trecând întorşi neîntorşi
lumina ca zgura şi lacăte porţi

poezie de Gabriel Tudorie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară

Azi râde soarele către pământ,
E sărbătoare mare în grădină;
Ne bucurăm că floarea din cuvânt
Ne umple sufletele de lumină!

Înmugurind mlădiţele zâmbesc
Înviorând speranţele în noi
În verde crud iubirile vorbesc
Cu mierlele ce cânta în zăvoi

Copilăria-n suflet se trezeşte
Şi bucuria inima cuprinde
Cuvântul prinde aripi şi ţâşneşte
Când primăvara braţele-şi-ntinde!

poezie de Gabriela Mimi Boroianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumini ucise

Am râs... si asta-i terapie
Intr-un tunel unde nu ştie
Chiar nimeni, unde-i suspendată
O luminiţă, mic brodată
Cu raze vii imaginare,
Speranţa zilei următoare
Răsaduri de viaţă nouă
Si râdem, nu vedem că plouă.

Deasupra noastră a tuturor
Destinul e năucitor....
Un malaxor in care vise
Ascund luminile ucise.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scorburile

Luminile ce fug de ele
Şi famecul măreţei înfrunziri
Le chinuiesc, când ştiu că-s numai umbra
În care adăpost îşi caută
Hidoase vieţuiri.

Întunecimea lor le face totuşi
Şă fie mândre că într-una
Puterea-atâtor trunchiuri ele-o sapă,
Dar de mândria lor îşi râde codrul
Când ştie că pe el nu-l risipeşte
Nici furtuna.

Şi iarna, când frunzişul
Nu le mai turbură şi nu le umileşte,
Mai îndrăzneţ privesc, crezându-se stăpâne,
Dar strălucirea albă a zăpeziei
Le-neacă şi holbarea neagră
A lor o biruieşte.

poezie clasică de Ovid Densusianu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul umoristului

O, suflet trist şi vesel totodată,
În tine râsul plânge uneori,
Când vede crângul luminând cu flori,
Lumina lor – de-acuma îngheţată.

Tu râzi cu tot amarul şi adori
Să vezi cum râde lumea zbuciumată
Şi veselia asta, cam ciudată,
E una din râvnitele comori

Ce-atrage omul prin a ei căldură
Şi bucurie-n starea cea mai pură,
Făcându-l ca să uite de declin.

Aşa se scurge timpul şi ne pare
Că viaţa bună capăt nu mai are
Şi-abia de auzim al tău suspin...

sonet de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abecedar

Ziua sfârşeşte în ochii tăi.
Ziua izvorăşte din ochii tăi.
Apa izvorăşte din gura ta.
Florile seamănă cu gingiile tale.
Aerul e tânăr în glasul tău.
primăvara vine din rochia ta.
Păsările le-ai făcut cu mâinile tale.
Umbra se ascunde în unghiul trupului tău.
Lacrimile sunt lumini pentru urechea ta.
Râsul e un cântec pentru dinţii tăi.
Seara e o vrajă a părului tău.
Somnul e o clipă din sânul tău.

poezie clasică de Ion Vinea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru

cer,
văd nori, soare şi ploi
cer,
văd praf, lut şi noroi
cer,
văd iarbă şi flori
cer,
văd copaci omizi şi culori
cer,
văd un zâmbet şi doi bujori
cer,
văd lumină şi râsete
cer să sărut plânsete.

poezie de Grigore Carpianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe frumoase

Încerc o voioşie
pe-o rază de lumină
ca o mireasmă caldă
ce mă învăluie adânc
faţa se luminează
visul iar dispare
şi clipe frumoase
apar ca prin minune,
râzi la soare
râzi la lume
şi fii încrezătoare
totul va trece
fericirea divină apare
în tot ce ne-nconjoară.....

poezie de Eugenia Calancea (4 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!