Poezii despre mândrie și visare, pagina 3
pe când era
capul în pământ
mut și surd
trec
ce-ai pierdut? Mă întreabă
întâlniții
lovindu-ne umerii
Chiar, ce-am pierdut?!
Lustrul
mândriei, ecoul
plesnind ceafa?
mi-a lăsat doar această hârtie
mâna subțiată culegând vânt
și pana
rămasă de la cel care
se visa poet
pe când era trufaș
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înserare
E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Așa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiți, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma și-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu (1885)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când voi pleca din vremuri în morminte,
Huliri și laude când o să las,
Cu gingășie să-ți aduci aminte
De visul ce cântării i-am dat glas.
Uita-vei răul care-a fost în mine
Și tot ce-n mine-a clocotit nedrept,
Când, ca o lebădă pe ape line,
Veneai, mlădie, ca să-mi cazi la piept.
O, nu ți-a fost mândria tulburată!
De-am destrămat-o, n-a fost voia mea
Căci ziua mea era înnegurată,
Și-atât de luminoasă ziua ta!
Când o să trec de-albastrele hotare
Și-o să mă pierd sub nu știu care plai,
Să-ți amintești de cântecul pe care
Eu ți-l cântam și tu mi-l îngânai!
poezie clasică de Aleksandr Blok (1 noiembrie 1903), traducere de Victor Tulbure
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dobrogea
Leagănul primului nostru regat,
primul făcut de Asparuh
în visul său către o economie puternică,
a cui sabie strălucea peste stepa ta surdă?
Dobrogea! Țara grâului, a pășunilor
foarte largi, cu câmpuri fertile,
astăzi naști și lauri nobili,
lauri pentru mândrii noștri luptători!
Unde le-a lăsat sabia fără amintire?
Unde nu i-au așteptat?
Acolo unde pavilionul lor nu este glorificat,
conducând libertatea?
poezie de Ivan Vazov (29 octombrie 1916), traducere de M.G.
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răgaz
Ce-i viața asta, dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat?
N-ai timp să stai sub ramuri de copaci
Privind la turmele de oi și vaci;
Trecând prin codri n-ai timp să vezi unde
O veveriță nucile și-ascunde,
Pâraiele-nstelate în amiezi
Sticlind ca bolta în al nopții miez.
Să prinzi ocheada Mândrei nu ai când,
Nici să-i privești picioarele dansând;
S-aștepți până îmbogățește gura-i
Surâsul ce-l stârni căutătura-i.
Rea-i viața asta dacă-n griji scăldat
Nu ai răgaz de stat și de visat...
poezie celebră de W.H. Davies din Antologie de poezie engleză (1984)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vinul singuraticului
Privirea care cheamă a unei curtezane,
Ce ne pătrunde-n suflet, îmbietoare rază
De lună, când pe lacuri dulci scânteieri așază,
Scăldându-și frumusețea în ape diafane,
Bănuții-n care încă mai speră jucătorul,
Al blândei Adeline sărut răscolitor,
Și muzicile care, adânci ca un fior,
În inimi, de departe, ne reaprinde dorul,
Decât acestea toate, butelie adâncă,
Mai scumpă-mi ești, balsamu-ți l-îmbogățește încă
Și mângâie visarea poetului în zori;
Tu, viață, tinerețe, speranțe-i dai, mândrie,
- Comoară-n veci aprinsă celor în sărăcie,
Fiindu-ne asemeni cu zeii-nvingători!
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pisicile
Amanții pătimași și cărturarii sobri
Îndrăgostesc asemeni, la vârsta de mijloc,
Pisicile robuste, căminului mândrie,
Urând ca ei răceala, ca ei zăcând în loc.
Prietene-ale ști'nței și ale voluptății,
Se ascund în întuneric și în tăceri rămân;
Ereb le-ar crede, poate, funebri soli ai morții,
De și-ar pleca orgoliul, îngăduind stăpân,
Când zac, li se confundă princiarele-atitudini
Cu sfincșii ce veghează-n afund de solitudini,
Părând că dorm într-una un vis fără sfârșit;
În șoldul viu scânteie; iar ochiul lor e plin de
Sclipiri de aur care, ca un nisip vrăjit,
Nedeslușit și mistic, pupila le-o aprinde.
sonet de Charles Baudelaire, traducere de George Pruteanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înserare
E noapte... doarme totul,
Zefirul însă-i domn;
Căci vrând s-atingă roza,
Învins-a-n drum pe somn.
Glumind, el balansează
Copacii-n visul lor;
În jurul lumii-acuma
Dansează-un negru nor,
Așa c-a ei lumină
Nu va mai stingheri
Pe doi iubiți, ce-n pace
Să fie, ar dori;
Iar florile-alintate
Mireasma și-o răsfrâng.
E-atâta vrajă dulce
În adormitul crâng!
Nu-i niciun singur zgomot...
Și filomela chiar
Tăcut-a prin tufișuri,
Visând în tainic har.
[...] Citește tot
poezie clasică de Iulia Hasdeu
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!
Carul Mare
Perdeaua de mătase
albastru metalic
stropită cu aur,
ornată cu flori albe
de nori rătăciți,
se luminează discret.
Purtată pe roți imaginare,
Ursa Mare
pornește spre o altă noapte
visată de poet.
Întunericul
se risipește greu...
Acolo, sus,
strălucind în noapte,
Carul Mare
s-a lăsat privit,
plimbându-se
printre aștri cu chip adormit,
deranjați din somn
[...] Citește tot
poezie de Ana Vida din Trăiri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șes natal
Și, Doamne, eu fui pe aici.
În țara cu luceferii înalți,
Văzui catapetesme cum ridici
Și floarea cu parfumuri cum înalți.
Văzui însămânțările cu rod,
Stupinele cu miere, dimineți
Cu mândre aurore în năvod
Și falnică sburarea de ereți.
Zimbirea călărea peste obraz,
În vine se rotiau chiuituri,
Țâncaș cu mămăligă și cu praz
Creșteau peste hotare sărituri.
În urnă tresăriau și mai adânci
Pâraele cu apă și cu har,
Credeam în ele, Doamne, că tu plângi
Și eu eram pe margine pândar.
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Pena din revista "Vremea", an XIV, nr. 676 (29 noiembrie 1942)
Adăugat de Anisoara Elena Scarlat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre mândrie și visare, adresa este: