Poezii despre moarte și îngeri, pagina 3
* * *
M-a atins îngerul morții cu aripa lui
Nu i-am plăcut și a plecat mai departe hai-hui
O să te caut în altă zi, a spus el
O să te caut în altă zi
Când prea atent la mine n-ai să fii.
poezie de Sergiu Someșan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem secat
Seceta ucide zice poetul
seceta nu-i bună la rană
murim încetul cu încetul
în poezia contemporană
Seceta nu-i bună la rană
seceta nu-i bună la nimic
un înger a rămas în pană
în poem la cer îl ridic
Seceta nu-i bună de nimic
murim încetul cu încetul
cu destinul negru în plic
seceta ucide scrie poetul
Seceta nu-i bună la rană
seceta-i condiția umană
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (21 martie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Creștinul muribund către sufletul său [The dying Christian to his soul]
Foc de viață dătător!
Fugi din trupul muritor:
Zboară sus, fără răgaz,
Căci să mor e un extaz!
Hai Natură, nu fi rea,
Viața nu mai e a mea.
Gata! îngerii au spus,
Dragă Spirit, vino sus!
Dar ce-i asta, ce-am pățit?
Ochi și simțuri mi-au slăbit,
Duhul meu spre cer îl port,
Oare așa e când ești mort?
Lumea toată o exclud,
Dar în cer văd și aud
Sunet dulce și ușor!
Aripi am și pot să zbor!
O, mormânt, n-ai izbândit!
Moarte, nu m-ai nimicit!
poezie de Alexander Pope, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Mă simt ca un înger crescut la sânul tău
și miros a iarbă proaspăt cosită
când îmi scutur părul
fără să-mi pese
că moartea îmi suflă în ceafă:
atât de frumos bate ceasul vieții...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Efemere
Universul învârte roata timpului
Pe inelarul străpuns de lumină,
Pasul meu fierbinte sare din mers,
Din pielea îngerilor curge rugină.
Fiecare ins radiază în fața oricui,
Chiar și moartea prin moarte călcând,
Firul de iarbă pe buzele vântului
Crește ciocârliei note noi de cânt.
Flutură hainele hăului peste-nălțimi,
Pegașii nechează prin caii putere,
Ghețarii sufletului se scaldă-n câtimea
Veștilor ce se nasc în drum efemere.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Povestea unei nașteri/morți
Cu un ultim suspin
aripile s-au smuls
din trupul zdrobit
și s-au ridicat
spre cer.
De astăzi
un înger
va învăța să zboare,
iar un om
să se târască.
Numai cicatricile îi vor aminti
că,
cândva,
și el,
OMUL
a făcut parte din tagma îngerilor.
poezie de Eugenia C. Crețu
Adăugat de Eugenia C. Crețu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Poeții ciocnesc inimi și varsă jos cuvinte
Dansează Luna din cratere cu pace
Și cântă moartea dulce suflând în oseminte
Se-aruncă foi, se strigă, se tace și desface.
Poeții
stau la masă
și-și plâng în palme munți
în ochi își plâng misterul și inima în pumni.
Poeții!
Câtă groază să fie și pe îngeri
Căci îi trezesc din somn
Și le scrâșnesc din aripi
Și se sărut pe frunți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marin Preda ca pseudonim
Iubito mă gândesc la tine
ca un borfaș la ceasul unui lord
și se ciocnesc în carnea ta lumine
și trandafirii au atac de cord
Ca un borfaș în ceasul unui lord
iubito mă topesc în fața ta
și sunt cu îngerii în dezacord
și moartea parc-ar regreta
Iubito mă topesc în fața ta
din carnea ta când sar lumine
și restul lumii nu te-ar da
iubito mă gândesc la tine
Ca un borfaș la ceasul unui lord
când mă arunc pe mine peste bord
poezie de Costel Zăgan din Poeme critice (2020)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea nu vine
și mi-e a moarte
am destule răni pe suflet
prin care să intre
și să-l spele de flăcări
pe dinăuntru
dar moartea vine nu vine
se teme de îngerul
care-mi sapă în inimă
vrând să scoată
cu rădăcini cu tot
arborele de sânge.
poezie de Dumitru Istrate Rușețeanu
Adăugat de Vedetot Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeie
O, tu, femeie, înger blând,
Care ai coborât din cer,
Tu ești un dulce gând, un mister.
O, femeie, gura ta e dulce ca mierea de albină
Ești o floare de nu-mă-uita,
Ești al sufletului lumină.
De-a pururea ești slăvită,
O, tu ființă nemuritoare,
Ești o dulce ispită în lumea care moare.
poezie de Vladimir Potlog (7 martie 2012)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și îngeri, adresa este: