moarte şi tradiţii

Tăierea mieilor

Acum când lumea sapă gropi comune
La margini de infern în paradis,
Cu inimile reci şi minţi nebune
Lumina să ne-o vândă s-au decis,
Aceiaşi de milenii care L-au dat la moarte
Pe însuşi Tatăl Nostru întruchipat în om,
Prezenţi în zi de astăzi aici şi-n altă parte,
Născuţi din putregaiuri şi pleavă de atom.

I-au dus cu vorba goală la urne să-i voteze
Pe oameni ca pe vite cu circ şi cu pomeni,
Ca cifre adunate şi fără să conteze,
Cu feţe zâmbitoare de buni samariteni.
Acum îndrumă plebea să moară la-nviere,
Vor capital politic... nevolnice făpturi,
Să meargă bieţii oameni ca mieii la tăiere,
Nu cumva să le scape ciolanele din guri.

Ştim că îi doare-n coate de crez ori de tradiţii,
Ştim că pe contul propriu suntem şi-am fost mereu,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Vasile
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea vrăjitoarelor

Bal mascat cu vrăjitoare
În alai se desfăşoară
La păgână sărbătoare,
Când stafii te înfioară.

Dornici de senzaţional,
Petrecăreţii se-adună
Ascunşi sub măşti de carnaval,
Să se-amuze în nocturnă.

Costumaţi în vrăjitoare,
Denaturează făptura
Cu priviri scânteietoare,
Precum "Contele Dracula".

Cu mască în loc de joben,
Cât mai înspăimântătoare,
Mulţi fac noaptea de Halloween,
Stranie comemorare.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Tradiţii şi ritualuri româneşti (2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Absenţa

of,... ce ai de gând?
te rog nu-mi chema însingurarea!
învaţă-ţi palmele cele cu inele
şi cu drumul morţii prin ele
a mă cuprinde necuvânt şi a mă iubi
dintr-o direcţie scutită de moarte,
aleasă cu sublimul ce-şi ţine ochii deschişi.

calcă pe concava nopţii cumva,
lasă-ţi conturul spre mine suavă alunecare
fără să-şi aducă aminte de materie...
navighează-mi gândul cel nou să-ţi fiu altceva
pe lacrima ta dată în raclă de lumină.
ducă-se orice spre un final de toamnă
cu păiajenii iertaţi de ploi şi frig
şi-n confuzul neocărât de nimeni.

nu-mi veni cu faţa trădată de viaţă,
de clipele carnivore sluţită!...
tu ştii, că numai în tradiţia braţului tău

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţia Sfinţilor 40 de Mucenici

TRADIŢIA SFINŢILOR 40 DE MUCENICI

Prin rânduială creştină,
în primăveri se aşteaptă
Sfinţii Mucenici să vină
cu tradiţie păstrată.

Din făină se frământă,
să se fiarbă, să se coacă,
pentru cei morţi să se-mpartă,
mucenici cu miez de nucă.

În chip de om se împletesc,
covrigi numiţi şi mucenici.
Se coc până se rumenesc,
se ung cu miere şi cu nuci.

Prin obiceiuri păstrate
din crudă martirizare,
pomană din ei se-mparte,

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Volumul "Tradiţii creştine şi ritualuri populare româneşti", (septembrie 2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tânguire

Somn şi moarte, sumbrii vulturi
Înconjoară noaptea-ntreagă ăst căpătâi:
Al omului chip auriu
Înghite cu-ngheţatul val
Al veşniciei. Pe groaznice recife
Se sfarmă trupul violet
Se plânge glasu-ntunecat
Deasupra mării.
Soră furtunoasei melancolii
Iată se scufundă o barcă
Sub stele.
Al nopţii chip tăcut.

Comentarii

"Vino, o, moarte, fratele somnambul" este titlul unei cantate de Johann Sebastian Bach - iar în corul final "Vreau să port bârna crucii". Subiectul cantatei este speranţa mântuirii la sfârşitul unei căi de suferinţă.
Poemul lui Trakl "Jeluire" a fost scris în septembrie 1914, în timpul când Trakl a fost farmacist militar, în acelaşi timp cu "Grodek", cu puţin timp înainte de moartea lui.
Mai există un al doilea poem al lui Trakl cu acelaşi titlu din iulie 1914, care, cu toate acestea, nu poate fi considerat precursor al poeziei din septembrie, referinţele fiind nesemnificative. Ambele texte au fost publicate în revista "Brenner".

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradiţii de Buna Bestire

Vremea revarsă căldură
Peste ninsorile de flori,
Şi-mpodobeşte natură
Cu petale-n mii de culori.

La nuntă de primăvară,
În sărbătoare creştină,
Cântă cucul prima oară,
Anunţând veste divină.

O taină, limba dezleagă
Păsărilor cântătoare,
Şi mit străvechi se încheagă
În legendă grăitoare.

În această sărbătoare,
Sacru şi mistic se-mbină,
Ca prin vremea trecătoare,
Mituri străvechi să revină.

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Filipoiu din Vol. "Tradiţii creştine şi ritualuri româneşti" / 2008 (25 martie 2008)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus fruntea

Sus fruntea înalt in munte Române
Rupe lantul ce crud mi te răpune
Legat de gât de acest roşu tăciune
Saprofit pe codru si legi străbune

Ce din in grai în grai curaj ne spune
Precum Mihai Iancu şi tu Ştefane
Ce nu v-aţi închinat sfinte icoane
De onoare la zalele duşmane

Căci nu am mai fi aici existat
Cum e aromânul ce-ncet dispare
Cum e bucovineanul încleştat
De bolşevici si cucu-i moare

Cum e basarabeanul în Siberii
Lăsat să se roage disperării
Sus căci naţia in mâna lor ne moare
Fără educaţie şi sănătate

[...] Citeşte tot

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moarta biserică

Pe bănci întunecate ei stau înghesuiţi
Şi ridică-n sus doar stinsele priviri
Spre cruce. Luminile clipesc înceţoşate,
Şi tulburi ca acoperitul rănitul căpătâi.
Tămâia se ridică dintr-o cădelniţă de aur
Spre înălţimi, cântec de rugăciuni pe moarte
Se duce-n fum, şi apune nesigur-dulce
Bântuind în încăpere. Preotul merge
Spre altar; dar pară duhul obosit
Pioaselor tradiţii - un jalnic jucător
În faţa rugătorilor cu inimi îngheţate,
În jocul fără suflet de-a pâinea şi de-a vinul.
Clopotul bate! Luminile sclipesc mai tulburi -
Mai palide, ca acoperitul, rănitul căpătâi!
Orga tuşeşte! În inimile moarte revin
Amintiri de groază! O faţă sângerândă, dureroasă
Se-acoperă în disperare şi-ntuneric
Privit de ochii mulţi în gol.
Şi-o voce, ce ca toate sună,
Suspină - dar groaza a crescut în încăpere,

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezervaţia de zimbri

O mie de ani, vînătorii zeloşi
Vînatul suprem al pădurii-l vînară
Nu porci, căprioare, fazani şi cocoşi
Ci zimbri, că ei sînt pe stema de ţară!

Măreţ animal este zimbrul cel mut!
O mie de ani de săgeţi şi rafale
Dar el, melancolic, ca şi la-nceput
La nimeni nu-nchină puterile sale.

Cu milă priveşte spre brazda de plug
Spre ieslea lui tremură botul şi nara
Mai bine vînat decît vită în jug
Căci zimbrul nu ia de la alţii povara.

Pe sine se poartă în negre păduri
Şi tropotul lui grea furtună anunţă
Şi-şi duce lumina în ochii lui puri
Şi tropot de zimbri viţei în sămînţă.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre suflete pierdute

Prinşi sunteţi voi în duh de rătăcire,
Şi nu priviţi la semne, deşi sunt...
Din lume aţi venit, sunteţi pământ!
Şi nici că vreţi a vă lupta spre nemurire!

Aţi rătăcit ca oile pierdute...
Pierduţi sunt toţi acei care nu văd,
Care refuză ocaziile avute
A nu le pierde... să işte iar prăpăd!

E scris – oricine cade din Lumină,
Şi nu stă alipit de ea...
A nu-şi conştientiza din vină,
E calea de pierzare, ce moartea ţi-o va da.

Binele îmbracă multe forme...
La fel şi răul pe care nu-l distingi...
Depărtează-ţi tradiţii şi dogme,
Şi împlineşte-n loc, Legea de-a Iubi!

[...] Citeşte tot

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Şoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!