Poezii despre negru și visare, pagina 3
Somnoroase păsărele...
Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele -
Noapte bună!
Doar izvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm și florile-n grădină -
Dormi în pace!
Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce -
Fie-ți îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopții feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis și armonie -
Noapte bună!
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecou de serenadă
Pansele negre, catifelate
Pe marmora albă s-au veștejit,
Și-n tainice note s-au irosit
Parfume triste, îndoliate.
Eu singur, cu umbra, iar am venit,
O, statui triste și dărâmate, -
Pansele negre, catifelate,
Vise, ah, vise, aici, au murit.
În haine negre, întunecate,
Eu plâng în parcul de mult părăsit...
Și-a mea serenadă s-a rătăcit
În note grele, și blestemate...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte neagră, noapte cruntă
Neagră noapte, noapte cruntă
Cine sufletul ascultă
Să fie resuscitat
Vis din vis adevărat?
Să-și revină-n melodii
Din sirinx de ciocârlii,
Să nu fie estompat,
În văzduh de zori uitat.
Suflet blând și trup de foc
Mă tot rog să ai noroc,
Să scapi din negre năluci,
În lacrimi să nu te culci,
În iarbă, în roua ei;
Doar în zbor de porumbei
Unde noaptea-și pierde firul
Să crești precum trandafirul
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nopți telurice
În haine negre cu trene
Ies nopțile din avene
Înnegrite la sprâncene
Asortate cu orgoliu
Învelite în lințoliu
Echipate ca de doliu
Urcă nopțile pe brânci
Din genunile adânci
Cățărându-se pe stânci
Vin nopțile din abisuri
Depășind grave suișuri
Evocând doruri și visuri.
Vin de multe generații
Cu sau fără invitații
Incitând la meditații.
poezie de David Boia (24 decembrie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dream's shop
Se cumpără tot mai mult
inteligența de trotuar,
vocabularul de rigolă.
Totul se vinde la negru, fără tva.
Poezia atârnă în galantar
la preț de nimic.
Gestionarii de vise,
poeții de rasă
își târăsc rănile
neobservați.
Pentru ei am să fac
magazinul de vise încă nevisate.
Aștept să îmi trimită cuvintele
Îi voi răsplăti regește.
poezie de Mariana Dobrin din Îngerul albastru
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Numărătoare pentru babalâci obsedați de puștoaice
Plug ruginit
țarina-i pustie
și
pe hat am
ara
Vis slav
ici
din nou
citind
Mara
Cafeaua neagră
bolborosind
absent
tristețea-i,
amara
Nici la Brumar,
Emil
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după Emil Brumaru
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața mea fu ziuă
Viata mea fu ziuă și ceru-mi un senin,
Speranța, steaua de-aur mie-mi lucea în sân
Până ce-ntr-al meu suflet dodat-ai apărut
O, îngere căzut!
Și două stele negre luciră-n nengri foc
Pe cerul vieței mele; - iar geniul-noroc
Mă lasă-n lume singur, dispare în abis
De nour și de vis.
O rază din privire-ți viața mi-a-nnegrit,
Din sânul meu speranța divină a fugit;
Norocul și-a stins steaua; de m-ai iubi măcar,
O înger de amar!
Dar nu!... Din lumea-mi neagră tu zbori în calea ta,
Sub pasul tău pe-arenă de aur vei călca,
Când eu pierdut în noapte-mi nimic nu mai sperez,
Ci vecinic te visez.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1868)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul (III)
(...)
Cu-o strângere ușoară și rece îi luă mâna,
Pe fata lui, o clipă, se-ntipări noianul
De gânduri tăinuite, dar fără veste, toate
Se stinseră, iar mâna-i căzu fără putere,
Cu pași înceți spre poarta porni, dar n-arăta
C-ar vrea să-și ia adio: se desparte zâmbind.
Trecu prin greaua poartă-a palatului, urcă
În șa și-n lumea largă porni. De-atunci nicicând
N-a mai trecut el pragul bătrân și înnegrit.
poezie celebră de Byron
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încântare
Domniță din țară bârsană,
lumină sunt, inimă, rană.
Trimite-ți-aș veste să știi
veninul cu ce bucurii
pe masă-mi s-amestecă-n cană,
Domniță din țară bârsană.
Din visuri născute în zori
trimite-ți-aș negrele flori.
Dar teamă îmi e că le pui
la soare-n răscrucea oricui.
Rămâie, ah, toate în umbră.
Învoaltă minunea lor sumbră
să crească sub stea năzdrăvană.
Lumină sunt, inimă, rană.
poezie celebră de Lucian Blaga din volumul: Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Încântare
Domniță din țară bârsană,
lumină sunt, inimă, rană.
Trimite-ți-aș veste să știi
veninul cu ce bucurii
pe masă-mi s-amestecă-n cană,
Domniță din țară bârsană.
Din visuri născute în zori
trimite-ți-aș negrele flori.
Dar teamă îmi e că le pui
la soare-n răscrucea oricui.
Rămâie, ah, toate în umbră.
Învoaltă minunea lor sumbră
să crească sub stea năzdrăvană.
Lumină sunt, inimă, rană.
poezie celebră de Lucian Blaga din Nebănuitele trepte (1943)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre negru și visare, adresa este: