Poezii despre noapte și plâns, pagina 3
Cântec de leagăn
Cineva plânge-n tăcerea
Tristă-a nopților de-april;
Cineva plânge langoarea
Lungă-a propriului exil.
Cineva plânge-n neștire
E-al meu suflet, a mea fire...
poezie de Emile Nelligan, traducere de Necula Florin Dănuț
Adăugat de Baude
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dintre atâția îngeri
îngerul nostru emil a luat
la miezul nopții trecute un premiu
nobel pentru poezia de seară brumată citită
la lumina stelelor (?!) tivită
cu râderi cu plângeri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânsul șoaptelor
Femeie singură...
e noapte...
speranțe pierdute,
șoaptele plâng,... privește!
sfârșit de șoapte deșarte...
secundele se scurg...
pierdute-n pământ,
e noapte...
Sufletele ce zac șterse,
rătăcesc pe-al nopții drum,
șoaptele plâng,
aud murmurul tânguit
acorduri deșarte,
prin al vieții labirint.
Femeia și-aprinde-o țigară,
și-așteaptă...
pentru a mia oară,
un strop de iubire în seară.
Dar... totul e doar
Fum!
poezie de Amelia Magori
Adăugat de AMIKA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi
nu plânge prietene
e noapte în noi și în toate
degeaba luptăm
degeaba visăm
degeaba murim
suntem vânduți într-o noapte
ochii tăi negri stralucesc in tăcere
din ei se prelinge o mare durere
plângi prietene, plângi
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singură
De câte ori am tresărit
La fiece mișcare,
Crezând că poate ai venit
Tu, dulce arătare.
Ș-apoi de câte ori am plâns,
Văzând că noaptea vine
Și lampa singură o-am stins,
Iubite, fără tine.
O, dac-ai ști de câte ori
Nopțile albe, nedormite,
Ți le-a jertfit până la zori
Sălbateca-mi iubire,
Măcar o clipă-ai fi venit,
Adus ca de ursite -
C-un sărut să pui sfârșit
Durerei nesfârșite!
poezie celebră de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verset nebun
și s-a mai scurs o noapte nedormită
ca un oftat adânc printr-un dezmierd
o noapte-n care-am plâns că ești iubită
și-n care mă temeam să nu te pierd
e dimineață-aici la mine-o dimineață
ce sparge orizonturi în ferești
diminuind tot palidul din față
într-un senin nebun ca un "iubești"...
poezie de Iurie Osoianu (20 decembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oră gravă
Cine acum plânge undeva în lume,
fără motiv plânge în lume,
mă plânge pe mine.
Cine acum râde undeva în noapte,
fără nici un motiv râde în noapte,
râde de mine.
Cine acum se duce undeva în lume,
fără motiv se duce în lume,
se duce la mine.
Cine acum moare undeva în lume,
pentru nici un motiv moare în lume:
se uită la mine.
poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Buch der Bilderm, Prima carte, a doua parte (1902), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La utrenie
Făcliile aprinse, când maicele se 'nchină
Plâng, galbene și triste, amarul astei vieți;
O candelă se stinge și palida lumină
Îngălbenește sfinții tăcuți, de pe păreți.
Se bate miezul nopții și clipele bătute
Se deslușesc în noapte mai liniștit, mai rar...
În strana din ungherul bisericii tăcute
Plângi, maică, tinereța trăită în zadar
În candele lumina stingându-se, încearcă
Să mai trăiască iarăși ca-n clipele d-intăi;
Rugându-te 'nchiz ochii udați de lacrimi, par' că
S-ar coborî amurgul pe umedele văi.
poezie celebră de Adolf de Herz (1906)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Râul a secat
mi-e milă de mine
mi-e silă de toate
aș vrea să mă întorc,
dar nu se mai poate
speranțele arse,
noaptea dorm cu bufnițele din turlă
eu sunt nebunul care se ține de farse
și nopțile urlă
m-ați hrănit cu iluzii
că viața-i frumoasă și oamenii drepți
m-ați împins în pustiu
și acum mă mir singur
că mai sunt viu
râul a secat,
izvorul mai dăinuie oare?
cine le plânge pe cele
care nu mai ajung la mare?
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Martie
"1 Martie" a sosit,
Mărțișorul mult dorit
La cei dragi a și venit,
Copiii îl dăruiesc
Celora care-l iubesc.
Mi-aș dori s-aducă-n dar
Fericire, bunătate,
Pace pentru cei ce plâng
Noaptea, în singurătate.
Pentru cei fără părinți
Cereasca lumii iubire
Să aibă și ei un strop,
Un mic strop de fericire....
poezie de Roxana Iacob din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre noapte și plâns, adresa este: