Poezii despre pian și suflet, pagina 3
Extaz cu Secret Garden
mă relaxez în tihnă cu vioara și pianul
Secret Garden mă ridică pe culmi de extaz
valuri în sufletul meu au atins limanul
sunt doruri și lacrimi cu luciri de topaz.
melodii mirobolante se înalță la cer
și Dumnezeu ascultă muzica lor divină
gânduri ca porumbeii zboară prin eter
recunoștința pură curge prin adrenalină.
nu-i muzică mai măreață scrisă pentru Paradis
melodii care îmbracă sufletul și cordul
în acorduri de iubire sunetele s-au transmis
rapsodia îngerească traversează nordul.
simt că zbor fericită într-un mirabil vis
plutesc pe clape de pian cu ritmul și acordul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Renaștere
Am rupt pagini din sufletul meu și ți le dau... să se renască ca pasărea Phoenix în ochii... și în enigmele inimii tale.
M-am așezat cu sufletul pe-asfalt
Să-l simt la fel de gri, la fel de rece
Cu gânduri învelite-n timp
Care nu vindecă... doar trece
Am căutat un soare-al meu
În aburul de dimineață
Ars-am în apusul său
Pe-asfaltul sufletului greu
M-am ascuns în odaia-mbibată
De vise, lupte, căutări
Sub un cearșaf de umbre înghețate
Sub ritmul trist al pianului global
Acolo într-un dans fatidic
M-au prins hoții de vise
Pe când Orfeu se zbuciuma sporadic
[...] Citește tot
poezie de Ana Toporeț
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romanță
De câte ori pe înserat
În târgul mic te-am așteptat
Când tremurând că n-ai să vii
Umblam pe străzile pustii
Se însera și-n câte-o poartă
Pica domol o floare moartă
Ce risipea un stins parfum
De liliac sau de salcâm
Prin case albe cu zorele
Clipea o lampă sub perdele
Și răsuna un vechi pian
Prin vălul serii sub castan
O ceață cobora ușor
Simțeam în suflet un fior
Iar lampagiu-n cap de uliți
Prindea o stea în vârf de suliți
[...] Citește tot
cântec, muzica de Nicu Alifantis, versuri de Miron Radu Paraschivescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Deplângea pe cei neavuți
deplângea pe cei neavuți
furat de mirajul depărtărilor
și universul îl urmărea clipă cu clipă
fuma dintr-un trabuc insignifiant
vorbea cu umbrele despre umana
demnitate să ceară pomană
la ultimul pahar pisat în pledoarie
se simțea cuprins de legile lui copernic
lângă un pian care avea pretenții
intimidat de o păpușă de porțelan
pe care o curtase din obligație
sufletul prefăcut în pian scotea
sunete nedumerite la jumătate de preț
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poemă mondenă
Poemă mondenă, cum să ne petrecem viața-întrebare-
Sunt plictisit; sunt arătura de toamnă la țară
Și literatura e viermele ce roade drumul subteran
Prin care o să curgă apa ca să iasă roade la vară.
Fotografie prăfuită pe pian și găsită pe urmă vie
În provincie unde dădeau educație părinții
Pentru păstrarea credinței - a crezut că-i mai bine să vie
În orașul mare cu petreceri pentru rătăcirea conștiinței.
Sufletul meu: femeie la modă merge cu oricine
Fetele nu-s credincioase nici viorile adevărate
Baletiste flori întoarse baletiste răsturnate
Arătați-ne secretul despuiat de frunzele de vată.
Pe scenă tăcere femeia goală, în sală jenă, dar niciun
Gând sincer care să te doară, niciun actor care să moară.
Negrul din lună coboară (delicios) ca vrabia pe vioară
Și dacă vrei iubita mea dacă vrei o să-ți plătesc un capriciu.
poezie celebră de Tristan Tzara din Primele poeme (1971)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simfonia
degetelor tale pe pianul
udat de lacrimi
și un ochi albastru
într-o bucățică de oglindă
printr-un ciob de geam
privind tărâmul magic
al dragostei
un ropot de sunete
degetele albe și fine
se plimbă pe clape
simfonia se scurge din eter
în inima mea cântecul pulsează
mă faci să mor
mă faci să mă nasc din nou
mai înflăcărat
mai îndrăgostit
buzele crăpate de iubire
șoptesc miresme de fecioară
sufletul se întoarce în copilărie
[...] Citește tot
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tic-tac
Alunecăm pe clapele pianului -
glissando,
risipă de suflet, parfum,
patimă vie, melancolie,
note scrise pe foi de dictando...
Raiul pitulat în sânii tăi, Simm
concert de vis,
îngeri nerăbdători să-și dea duhul
în paradis...
Bântuiți de primăvara poeziei,
de mitologia sufletului
și de luminile discrete ale lui Dumnezeu,
scriem răsădind florile îndoielii,
strecurând timpul printre degete,
până când paradisul aprins
se stinge în tine...
Curios, cum putem uita, prin poezie,
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joseph Dixon
Cine a engravat această harfă crăpată pe piatra mea funerară?
Pentru voi sunt mort, fără îndoială. Dar la câte harfe și la câte piane
Am înnoit și întărit strunele, acordându-le pentru voi,
Făcându-le să vă cânte din nou dulce?
Oh, well! Spuneți ca harfa depinde de urechea care o ascultă;
Dar unde este urechea care comandă lungimea strunelor
Conform numerelor magice care zboară dincolo de gândirea voastră,
Dincolo de ușa care stă închisă în fața încremenitei voastre mirări?
Nu există oare Urechea care, pe lângă urechea omului, să simtă
Prin strune și coloane de aer sufletul sunetului?
Mă înfior când rostesc numele instrumentului care care captează
Undele subtile ale muzicii și ale luminii, venind de departe,
Antenele gândului
Care ascultă până la ultimele frontiere ale spațiului.
Desigur, armonia care îmi guvernează spiritul este dovada
Urechii care m-a modelat, capabilă să mă re-acordeze
Și să mă folosească iarăși, dacă merit să fiu refolosit.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale de toamnă
Petale de toamna mai plâng peste noi,
E vremea frumoasă, chiar daca sunt ploi,
Ne picura viața petale de vis
In păr peste ochi, peste frunti de abis.
Mai trece un an, in toamna intrăm
Pe-aripi de Iubire cu Viața zburăm,
Minune e Oameni sa poți să zâmbești
Să numeri petale și frunze cerești
.
E viața și vara și toamna arzând
E și primavara muiata-n Cuvânt
[...] Citește tot
poezie de Felicia Felidiorean (25 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ramura
Aud bătaia ramurii în geam,
Dar nu mă uit la ea,
Ar vrea să intre înăuntru.
Afară-i frig și înghețat,
Din flori și gânduri îmi fac pat,
În anotimpul veșnicului alb.
Din pata visului nu ies,
Cu zgomot de pian mă ninge des,
Și-ascult ceasul cum sună arbitrar
Din ce în ce mai rar.
Bătaia secundei pe minut,
Mai tare-acum ca la-nceput,
Mă face să-mi desfac
Sufletul de copac
Și las bătaia zgomotoasă
Să intre-n casă.
Închid treptele ferestrei inapoi
Și trag perdeaua timpului
Peste noi.
Ramura râde-mpărțită la doi.
poezie de Claudiu Toma
Adăugat de Adelina Stoleru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pian și suflet, adresa este: