Poezii despre porumbei și visare, pagina 3
Fecioarele
diminețile tremură în vitrine
nuduri ale zbucimului prelungit,
zâmbete pe rețetă eternizate ca-n fotografii,
sfârcuri neatinse agită inspirația,
clienți flămânzi primesc cu porția fericirea
ce rămâne se împachetează pentru ceilalți,
fecioarele brumate își desfac pieptul
inima lor nu mai visează de mult,
firimituri la porumbei
spânzuratului singurătatea
[...] Citește tot
poezie de Ovidiu Cristian Dinică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacul Înghețat
Pe lacul înghețat,
Ce iarna rece îl desmiardă,
Se ceartă veseli porumbeii
Dansând pe pufoasa neauă.
Ninge-ncet cu fluturi albi
Pe gheața tare, în vis de iarnă
Cer și lac, îngemănate
La orizont îmbrățișate.
Ceața rece se ridică
De pe ghețuri aburindă,
De pe cer Luna pleacă...
Și în loc, Soarele se ridică.
O nouă zi pe cer se-arată,
Pe cer Soarele triumfător străluce',
De sub gheața răcoroasă
Viața crește, reînvie.
poezie pentru copii de Edmond Ioan Siladie (24 mai 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trimit o carte pentru tine
Trimit o carte pentru tine
Pe aripi de porumbel,
Să te găsească-n zări senine,
Pe undeva, într-un castel.
Să ai condeiul de lumină
În scrisul tău, în gândul meu,
Să fii o floare de sulfină
Pusă în sân de Dumnezeu.
Să înțelegi că îți sorb slova
Din versul bine meșteșugit,
Că ești în gându-mi Super Nova
Pe care-o vreau în răsărit.
Povestea noastră va fi-n visul
Parfumului de flori frumoase,
Cu graiu-ți deschizi paradisul,
Plăcerea care ne descoase.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Negustorii de amfore
Negustorii de amfore
Vând antichități de piatră,
Se-nvârt în jurul tău
Cu probe din vată.
Le spun că ai rouă în vene,
Că ești cerul sub care iubești,
Ei vin cu dălți și topoare,
Tu din privire-i topești.
În depărtări șoimii atacă
Zborul porumbeilor făr' umbră,
Negustorii intră în amfore,
Într-o tăcere sumbră.
Lumina surâde-n tăiș de topor,
Miresma timpului aduce visare,
Toamna din noi devine magie,
Iubirea apusă cărare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mare de ceață
Ceața este în ceaiul meu
Nările îmi sunt gâdilate de aburii fierbinti
O mare de ceață se apropie încet de mine
Dușmanii mei, porumbeii, s-au pus la adapost
Presiunea îmi face oasele să doară
Și eu, corabia, troznind din toate cuiele
Mi-am întins velele
Și am tăiat cu sabia zidul de aburi
Pe punte, marinari, slinosii marinari
Beți și leneși
Visează sirene
Și eu, corabia, timidă și ușoară
Aleg linia cerului sa eliberez aceasta carcasă
De perna ceții
poezie de Iulia Gherghei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luni dimineața
Să nu mă ridic, să stau cu capul gol,
Pe pernă precum o lopata lasată brambura în cimentieră, atunci când porumbeii și în general, păsările, zboară vara pe deasupra noastră
Să nu mă spăl pe dinți, contraindicat, dar sănătos pentru igiena mentală căreia îi sunt văzute toate plombele (de toți) și toate cariile (de toate), sub lumina reflectorului dentistului (de toată Lumea!).
Să stau liniștit în pat toată viața,
să prepare iubita cafeaua.
Visez astăzi, mai mult, acum.
poezie de Virgiliu-Andrei State
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce?
De ce nu putem oare
uita clipele trecutului?
Care ne amintește
că am fost cândva
pe aripi de vânt.
Zburând
peste oceanul dorințelor noastre.
peste visuri și albastrele astre.
peste văile frământărilor
și peste culmile idealurilor
Ce ne inalțau in noapte
Visând că undeva departe
ne aflam deasupra stelelor?
De ce nu putem oare uita
Clipele de iubire,
de durere,
de alint,
de tristeți
și suferinți?
De ce oare nu putem uita
[...] Citește tot
poezie de Ligia-Gabriela Janik (7 iunie 2013)
Adăugat de Ligia-Gabriela Janik
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflul dragostei
de-ai fi o stea te-aș căuta pe cer
ți-aș pune la picioare flori de peruzele
și te-aș veghea precum un grănicer
ți-aș umple sufletul cu poezele.
mă blestem să te iubesc cât voi trăi
dragostea sublimă mă face fericită
stand lângă tine nu mă voi înrăi
cămașa iubirii cu stele e croită.
noaptea și-a deschis aripile de vis
luna ne face cuib la pieptul ei
iubite tu ești destinul promis
pe-un verde ram suntem doi porumbei.
nu fac nimic din ce nu e permis
azi cânta și cerul în ochii mei.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Experiențe ludice
ca un fachir cuprins de fantezie
fac salturi mortale printre cercuri de foc
calc pe cioburi de vise nutresc o frenezie
cu freamătul lăuntric să nu mă sufoc.
scot din jobenul negru albi porumbei
m-au învățat cei zborul și înălțarea
pe cerul libertății stăpânit de zei
simbolurile păcii descrețesc chemarea.
mă las hipnotizată de un magician
mă duce-n încăperea cu zeci de oglinzi
în fundal aud acorduri de muzician
ca să estompeze tristeți de suferinzi.
timpul mă transfigurează e estetician
lacrimi de fericire curg din ochii blânzi.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Maci la margine de drum
Cresc din vise și din scrum
Maci la margine de drum,
Visul e că macii toți
Sunt dacii și-a lor nepoți,
Scrumu-i trupul lor căzut
Chiar în oalele de lut,
Lut de glie românească -
Sânge-amestecat cu iască
Și cu flori de din Carpați
Cu ochi ageri de bărbați
Preaslăviți de codrul frate
În războaiele purtate
Pentru sfânta ne-atârnare
S-avem liniște și soare.
Cresc din vise și din scrum
Maci la margine de drum
Și-or mai crește roșii, zei
Cât pe cer sunt porumbei,
Cât țara-i plină cu nepoți,
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre porumbei și visare, adresa este: