Poezii despre semafor, pagina 3
Bară la bară
Multe se dau în stambă
Ca prin țara nimănui
Fără de răgaz și tihnă
Printre umbre și semafoare
Setările sunt alandala
Cu chip anost de odaliscă
Și traseele ne duc hai hui
Nu se mai respectă reguli
Priorități și nici măcar intenții
Nu mai corespund nicicând
Nu mai există sintagma fără griji
Nici în stare infantilă
Apare tot mai multă lehamite
Când toate-s stresante
Ar fi nevoie tot mai stringentă
De un pact de neagresiune
În legitimă apărare
Mai bine să se deschidă
Un portal angelic spre iubire
Cu expunere permanentă.
poezie de David Boia (14 iunie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima dată am plâns
grozav în fața unei cepe cât
pumnul de mare tăiată
în taină curgeau lacrimile
pe voluptatea unui obraz
proaspăt bărbierit cu atenție
fruntea ridată păros era plină
de sudoare și mirosea a ceapă
curgeau pe dale lacrimile
în dezordine se îndreptau
spre semaforul din colț cu trei
clipiri dese în orele serii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără identitate
se schimbă macazul
șinele vechi se revoltă
în noaptea ce curge domol
legănată de golul suprem
dintre linii
acarii adorm și uită
parada fantomelor
un grup de copii ce plâng
mai presus de cumpăna simțurilor
semafoarele țipă
în susurul nopții
singurătatea
fereastră uitată deschisă
de cei ce schimbă un ac
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noul an nou
Orașul freamătă sub cerul gri
Decembrie-l îmbracă-n sărbătoare,
Oceane de pași mereu grăbiți,
Semafoare inutile se-ntrec jucăușe
Într-un ciclu nesfârșit de culori succesive,
Luminând neputincioase
Autoturismele înțepenite-n așteptare.
Noul an nou
E gata să ne surprindă.
Timpul doboară toate recordurile de viteză.
La mulți ani!
poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șpaga trece pe roșu
Beizadeaua căptușită până la gât în euroi,
Apasă pe accelerații și trece-n goană peste noi.
Nu-i pasă nici de semafor, nici de-alte semne de pe stradă.
El dă manelele la maxim și toată lumea vrea să-l vadă,
Că lângă el în jeep se-ntinde fătuca nu știu cărui boss,
Ce ține hățurile urbei și e la pungă cel mai gros.
Așa că loaza dumisale nu are legi, nici uși închise,
Disprețuiește pe oricine, că toate lui îi sunt premise.
Un polițist nici nu-ndrăznește să-l amendeze, dupa caz,
Se face că nici nu-l observă, că altfel intră în necaz.
Și te apucă disperarea, la noi, ceilalți când te gândești,
Că te oprește la vreun filtru, chiar dacă tu nici nu greșești...
Îl vezi pe durul polițist, ce plin de zel se dă la tine!
Îți cercetează-atent mașina și-ți spune că ceva nu-i bine.
Tu știi că n-ai niciun cusur, dar n-ai decât să-ncerci un truc,
Și vei scăpa și de amendă și vei scăpa și de năuc:
Să folosești un "PLIC-MINUNE"! doar știi, că peste tot se poartă;
Tu nu ai spate-asigurat, pe tine nimeni nu te iartă.
poezie de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sâmbăta
În stația bătrână de-autobus
Ne întâlneam.
O dată pe lună. Știam că e sâmbăta.
Dar într-o sâmbătă nu te-ai oprit.
Te-ai dus, te-ai dus...
Nu cred să te fi durut
Stropii grei de la șoseaua-n
care noi ne întalneam.
Din ochi îmi arătai c-acum
e roșu la semaforul care,
îmi puneai mâna ușor,
pe braț.
Și-mi șopteai printre
zgomote și-njurături:
Cât mă iubești tu de tare!
Acum,
la-același semafor,
ochii-albaștri sunt doar verzi.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Zahari
Adăugat de Ella
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceeași zebră
Nicăieri drumurile nu te așteaptă...
Poți păși pe cărări cu sânge uscat,
Semafoarele vor fi verzi,
Poliția te privește,
Prefer amenzile pe hârtie!
Dacă radarul tău mi-ar asculta inima,
Mi-ai lua pe loc carnetul
De... orice vrei tu.
Poate fi altfel decât ce vreau eu,
Orizonturile sunt deschise,
La fel ca pașii tăi,
Vânăm aceeași zebră,
Spune-mi,
Are rost să traversez?
poezie de Mircea Țenche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Erezia poemului în doi
Coapsele tale frumoaso
freamătă dincolo de infinit
alb cu sens giratoriu
sărut dizolvat din floare-n floare
tăcerea erotizată
se precipită spre centrul poemului
acolo unde poetul face schimb de stele
în continuare
cu dragostea lui cea de toate nopțile
la semafor
o fantomă așteaptă zadarnic
să se întrupeze din jale
doar eu
mă grăbesc din ce în ce mai încet
spre capătul nopții
spre
capătul poemului
altă erezie convertibilă
n-am
găsit
[...] Citește tot
poezie de Costel Zăgan din Erezii second hand (2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
La doisprezece fix
unii încep să arunce din lucrurile
de care s-au folosit
o viață
nu pentru că nu le-ar ști rostul
ci pentru că așa le este credința
arunc și eu cu privirea
toți norii promiși
până la capătul cerului și
totuși
miroase a ploaie și a mult rânced
doar sângele fierbinte
ca o liniște
îmi urcă prin vene
contra cascadelor morții
semaforul de la colț s-a blocat pe roșu
e doisprezece fix
poezie de Teodor Dume din Fără grupă sanguină (2017)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Granița
dacă treci granița la cenad
adică mureșul adunat
în bazinul ca un fel de jacuzzi hazos
o să auzi călătorule
o poveste si-un cântec
de o tristețe - o ea
femeia nebună cu numele emma
ce aparține mai mult
patriei de dincolo de fluviu - mureșul
îndoit cu spumante
de baie
curge totuși sub podul
prost asfaltat înspre mako
trecând
peste grația semafoarelor
cu anumite clipiri
foarte lichide
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre semafor, adresa este: