Poezii despre somn și suflet, pagina 3
Cumpăna nopții
în dantele de mătase
noaptea își îmbracă trupul.
cu un fir de păr își coase
rănile din suflet lupul.
fluturii bat în fereastră
cu reci aripi sidefii.
dorm crăițele în glastră.
în tablouri dorm stafii.
și în culmea depărtării
gândurile-mi sunt scântei.
eu adorm în sarea mării.
tu adormi în valul ei.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când sufletul doarme
pădurile cântă
în noaptea scăldării
când tac pădurile
sufletul intonează
un altfel de recviem
și toate se întâmplă la fel
în neagra lume adâncă
unde nimic nu e
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orbul
Nu mai poate iubi din ochi
prezentul pentru el e întotdeauna altfel
privește dinlăuntru depărtarea
apropiindu-se
ca și cum
ar vrea
să dea mâna cu cerul
și asta pentru ceea
ce nu ar putea să facă
orice atingere îi tulbură sufletul
și carnea-i devine străvezie
precum cerul
chiar dacă
ochii lui adormiți pe un sân de femeie
nu vor cunoaște lumina
el o simte ca pe o înălțare
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul
Dragostea mea
ancoră grea
tine-ma strâns;
toate ma dor:
gura de dor,
ochii de plâns.
Vântul căzu
- poate că nu,
dar s-a făcut
liniște-n cer,
fara puteri,
ca la-nceput.
Nu mai visez
pași pe zăpezi,
urme de vulpi;
nu mai sunt flori,
sufletul lor
doarme în bulbi.
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea și noaptea
Noaptea e un sfetnic bun care doarme ziua toată,
Ia decizii înțelepte, având mintea odihnită.
Dragostea în schimb, săraca, nu prea doarme niciodată;
La suflet nemuritoare, dar cu mintea ostenită.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi drumeți
Sufletul și poezia
Sunt un munte și o mare
Ce tânjesc la fantezia
De a-și da o sărutare,
Pe furiș, când noaptea vine,
Prinzându-i departe iar,
Și n-au, să doarmă, la cine,
Să se viseze măcar.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipe paradisiace
Când omul, noaptea, doarme
sub slăvile senine
și păsări iscă larme
de triluiri divine;
Când coacăzele straiul
și-l coc sub nori de aur
aici e încă raiul
pe pământesc coclaur.
Șes vast, ne dă flori nouă,
pe lângă unde-albastre.
A raiurilor rouă
e-n sufletele noastre.
O, tril de păsări încă
la fel de clar mai curge
ca-n liniștea adâncă
din vremuri demiurge.
poezie celebră de Verner von Heidenstam, traducere de Aurel Covaci
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orbul
Orbul
nu mai poate iubi din ochi
prezentul pentru el e întotdeauna altfel
privește dinlăuntru depărtarea
apropiindu-se
ca și cum
ar vrea
să dea mâna cu cerul
și asta pentru ceea
ce nu ar putea să facă
orice atingere îi tulbură sufletul
și carnea-i devine străvezie
precum cerul
chiar dacă
ochii lui adormiți pe un sân de femeie
nu vor cunoaște lumina
el o simte ca pe o înălțare
poezie de Teodor Dume din Ferestre spre marginea lumii (2019)
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
A veșnici și-a muriri
Habar n-are cel ce doar,
Că somnul e rupt din moar;
La fel, cel care iubeș,
Nu știe că veșniceș.
Cel care urăște, oa
Știe că, de fapt, el moa,
Chiar dacă nimic nu-l doa,
Numai sufletul îl roa?
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce nu dormi?
De ce nu dormi la ora asta
Când păsarile dorm in crang?
Doar ingerii vegheaza cerul
Și muritorii pe pamant!
De ce nu dormi, ce gand te-apasa
În noaptea neagra, ce stihii
Din colturi triste de odaie
Trezesc în tine amintiri?
Tu lasă pleoapele sa cada
Așterne-ti liniste in suflet
Și lasa somnul sa te prinda
Iar zorii să-ți aducă zambet.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre somn și suflet, adresa este: