Poezii despre noapte și pace, pagina 38
Singurătatea
E-așa de greu amurgul cu zarea-nsângerată,
Că-n parc sub teii-n floare ce gem înnăbușit
Se-ncheagă unde groase de miere-mbălsămată,
Și-atât de-apăsătoare tăcerea-mpurpurată
Că simt cum plânge-n mine ceva nedeslușit.
Melancolia face în pieptu-mi să tresalte
Neînțelese doruri, în vreme ce-ațipind
Ființa mea de astăzi, în locu-i răsar alte
Vechi suflete apuse, mult mândre, mult înalte,
Zguduitoare patimi cu foc mărturisind.
Umbroasa-le poveste măreață se-mpletește
La murmurul ei sumbru plutind în depărtări,
Nostalgică gândirea în voie-mi pribegește
Și nesfârșit de tristă, se pierde, se topește
Într-un noian albastru de mistice visări...
Din crudele cătușe, ce încă mă mai leagă,
De omeneasca fire treptat mă dezrobesc,
[...] Citește tot
poezie clasică de Mateiu Caragiale
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regăsiri
În ochi citești lumina și iubirea,
În ochi citești deschiderea spre cer!
În ochi se oglindește omenirea,
E floarea primăverii, e iarna cu mult ger.
În ochi citești tristețea sau uimirea,
În ochi percepi avântul în extaz...!
Vezi drumul drept sau poate rătăcirea,
Culci sărăcia ta și lacrimi pe obraz!
Te regăsești în ochi când noaptea te apasă,
În ochi citești o zi ce mâine va veni,
În ochi umblă durerea sau răutatea crasă,
Simți hăuri nevăzute sau vânt de miazăzi!
În ochi vezi necuprinsul și limitarea ta
Cuprinzi tot universul pe-o aripă de clipă,
Te-ai ridicat spre soare sau dormi într-o manta,
Ești zeu înaripat sau firavă furnică!
[...] Citește tot
poezie de Alexandru Berceanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea ferestrelor
I
(Rătăcit)
M-am pierdut!
Hei... unde sunt?
Oare o-i fi murit,
Sau abia m-am nascut?
Ce ciudat mă simt,
E întuneric și totuși,
Nu văd stele....
E... probabil sunt ielele,
Acele ce,
Au întarziat cu surcelele.
Oare s-au terminat modelele
Și-au dispărut mărgelele?
Sau oare sunt primul ce,
S-a rătăcit în liniște?
Habar nu am,
[...] Citește tot
poezie de Dan Dumitrașc (14 ianuarie 2011)
Adăugat de Dan Dumitrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascultă cum cântă Biserica Vie!
Copilule, crescut la cântece de noapte,
mugind de patimi, hulă și trufie,
în ritmuri bacante și-n vorbe desfrânate
Ascultă cum cânta Biserica Vie!
Cântă Biserica dis-de-dimineată,
salută voios, mulțumește creștin
Auzi cum urcă versul către Viață
și ziua începe cu pace de-amin.
Ascultă cum cânta creștinul și-adastă:
cântă tinerește omul pe ogor,
legănand pruncul, tânara nevastă
dă slavă lui Hristos pentru fecior.
Cântă Biserica în marea săptămână
prin chilii și case curate.
Tineri și bătrâni cântă impreună,
dau slavă lui Hristos pentru toate.
[...] Citește tot
poezie de Gavriil Stiharul din Poeme creștine (27 mai 2008)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare din Tabăra Lac Sărat, Brăila (parodie, după G. Coșbuc)
Bunică dragă,
Cartea mea găsească-te în pace.
Pe-aicea-i vremea așa și așa
Și toată lumea zace
Într-un noroi curat murdar.
De-l vezi te-apucă râsul,
Cum mișună copiii-n el
Și viermișorii-ntrânsul.
Dar tu mi-ai zis că ți-ar prii
Să-l pui la-ncheietură,
Ne ținem însă cât putem
De nas dar și de gură.
Puține știm despre noroi
De-i bun, de ne priește.
De-un lucru suntem siguri noi
Miroase de trăznește...
[...] Citește tot
parodie de Sever Purcia, după George Coșbuc
Adăugat de Sever Purcia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plaja Dover [Dover beach]
Marea e calmă în această noapte.
Luna-i frumoasă, fluxul poartă șoapte
Dinspre strâmtoare; în Franța, pe mal,
Lumina s-a dus, dar peste canal
Văpaia e vie pe țărm englezesc.
Hai, ieși la fereastră să te regăsesc!
Stropi fini, albi ca spuma, în aer ajung
Când marea s-azvârle pe țărmul prelung,
Ascultă! E-un zgomot strident, dar cuminte,
Pietrișu-i mișcat înapoi și înainte,
Pe plaja înaltă un pic zăbovește,
Apoi marea-l trage și iar îl lovește,
Cadența e plină de naturalețe
Da'-n ea e prezentă eterna tristețe.
Cu mulți ani în urmă Sofocle asculta
Cum Marea Egee foșnea și sălta
Și flux și reflux îi vorbeau negreșit
Că omul în lume e trist și zdrobit;
Și noi auzim cuvinte și șoapte
[...] Citește tot
poezie de Matthew Arnold, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am să înalț
Am să înalț un mausoleu în aer,
Într-o culoare mov și fără vaier,
Nonconformist și insipid și simultan,
Ca un proverb sau epitalam.
Să-mi fie trupul risipit în pulberi,
Suflet al meu, tu nu ai să mai suferi,
Inadecvat la viața viitoare,
Schimbându-mi cursul precum râul înspre mare,
Indiferență, pace și cadență,
O remediere la o ultimă scadență,
Un loc comun, o meditație, mixtură
Pentru durerea ce mă-mbată și mă fură,
Megalomanic, antologic, providență,
Memento mori, pace și cadență.
*******************************
Capul meu stă pe tava privirilor voastre,
Tâmplele îmi zvâcnesc ca furtuna-n fereastră,
Cum de nu pot muri după ce am scris un poem?
Înalț privirea, în jurul meu nu s-a schimbat niciu semn,
Nu mai pot citi, nici ochii să-i închid,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Septembrie, fierbinte
De câte ori închid ochii, un înger necunoscut îmi bate la ușă,
se apropie de patul meu, și-mi arată cu degetul liniștea din fereastră.
Eu nu pot să văd înlăuntrul ei, jocul celor mici seduși de viul îndepărat.
În camera mea ca la ospăț, cuvintele hrănesc cu resturi din ziua ce-a trecut.
Mi-ai șoptit ceva despre iernile grele. Cât aș fi putut să înțeleg, găsind soarele sleind din zborul păsărilor și mâinile celor care le alungă cu pietre?
Ploaia nu-mi atinge fața, nici n-o spală. Îmi spun, lasă, o să-ți fie mai frig dacă te lipsești de vise. Miros a ceva ce seamănă cu parfumul tău și parcă nimic nu mai poate să mă înspăimânte, chiar dacă între paginile cărților mucegăite, nu mi-ai lăsat nimic, niciun semn.
Aș fi putut să te cunosc, să mă scutur de zăpadă, iar cu hainele mele ude să îmbrac o altă femeie,
să o las să doarmă în patul meu și s-o gătesc înaintea mirelui.
Ea ar fi memoria unei toamne fierbinți.
Nu s-ar mai vorbi despre pace, căci glasul ei s-ar topi în mijlocul furtunii. Corpul ei de mătase, s-ar cerne peste bruma trupului tău întins peste patul nopții. Și nu ai crede că dragostea înseamnă mai mult decât liniște,
mai mult decât viața ce bate ca un clopot de biserică în pântecul ce sfințește femeia.
Atunci mă vei chema la rugăciune
să-mi întind inima în loc de veghe,
cât mai sus,
în locul unde dragostea a uitat să plângă.
poezie de Antonia-Luiza Zavalic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răsăritul lunei. La Tismana
Decât în frumoasa noapte când plăpânda-i lină rază
A iubitei mele frunte cu vii umbre colora,
O privelește c-aceea ochii-mi n-au putut să vază,
Lun-așa încântătoare n-am avut a ammira.
Și întâi, ca o steluță, ca făclie depărtată,
Ce drumețul o aprinde în pustiuri rătăcind,
În a brazilor desime, în pădurea-ntunecată,
Pântre frunzele clătite, am zărit-o licurind.
Apoi tainecile-i raze dând pieziș pe o zidire,
Ce pe muche se râdică, locaș trist, nelocuit.
Mângâie a ei ruină cu o palidă zâmbire,
Ca un vis ce se strecoară într-un suflet pustiit.
Apoi, glob rubinos, nopței dând mișcare și viață,
Se-nălță și, dimprejuru-i dese umbre depărtând,
P-ale ștejarilor vârfuri, piramide de verdeață,
Se opri; apoi privirea-i peste lume aruncând,
[...] Citește tot
poezie clasică de Grigore Alexandrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schije de alb...
Se coboară din veșnicii
Îngeri, risipindu-se pe pământ.
Ori poate sunt părți din aripile lor
Sfârtecate în drumul spre moarte.
Se-ndoliază pământul
Cu petece zdrențuite de nori...
Tăcerea din zori,
Ne arde ca jarul din vatră...
Dureros de mizer
Noaptea-și continuă drumul
Pe un petec de cer.
Se unesc răsărit cu apus
Alungându-se repetat... Cine-i Eminescu?" vă-ntreb,
Dar voi nu cunoașteți răspunsul...
El este călimara în care s-au strâns
Toate cuvintele de iubire -
Iubire de semeni, de țară, de pace,
Iubire, în taină, de grai strămoșesc,
De ia țesută în noaptea geroasă.
Luceafăr lucind pe un cer de cuvinte,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre noapte și pace, adresa este: