Poezii despre ceas și suflet, pagina 39
Memoria marelui cântec
Motto: "Natura a făcut două
lucruri mari: amorul și moartea."
(G. Ibrăileanu, Adela)
Câtă fericire poate încăpea
în inima unui om
mai multă decât toate
nefericirile la un loc
decât toate nopțile
și toată uitarea lui DUMNEZEU
fericirea te înghite
îți sfâșie anii în bucăți
se revarsă prin toate luncile sufletului
va dura o mie de ani
viața dinlăuntrul tău
trupul se transformă în piatră de soare
ochii primăverii scriu pe zidurile tale
povestea fericirii fără margini
și fără de-nțeles
[...] Citește tot
poezie de Alina Beatrice Chesca (24 aprilie 2007)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre demoni
îmi este sufletul de jale plin
suspin, suspin și plâng în al meu chin
tăceri pe trotuare amputate de gânduri
pe jos o mască sfâșiată de câini
pe maidanul unei vieți de doi bani
au căzut brațele ceasului
nimeni nu trece
nimeni nu strigă
toți aplaudă marasmul cotidian în care zac
doar amurgul plânge
făclia a uitat să mai ardă
stelele cad
una, apoi alta
cui îi pasă
vântul cântă haotic în cimitirul lumii
aș vrea să plec
să plec departe
aici măști, doar triste măști
oameni umili, oameni docili
oameni cu frica de adevar, trec nepăsători
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea, singura scăpare
Moartea pune punct plăcerilor deșarte
Amăgitoare clipe mâncate cu iuțime
Fursecuri trase prin mierea limbii noastre
Cuvinte așezate pe tăvi de-argint... un timp.
Moartea face nod la tot ce-ai îndurat
În ceasul înălțării pe iedera divină
O scară ce acceptă doar inima curată
Să urce sus la stele... făr' de amarul trup.
Moartea adună păcatele și oasele bolnave
Iși potolește setea cu sângele din vene
Se vrea sătulă de putrezite trupuri
Trecute lent ori violent..... prin chinuri.
Moartea stinge focurile aprinse-n urma mortilor
Pe care noi înlăcrimați le-am dus în suflet
Sfârșește toate dorurile puse-n cruce
Pe piepturi obosite.... de supărări și chin.
[...] Citește tot
poezie de Adelina Cojocaru (septembrie 2018)
Adăugat de Adelina Cojocaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Schimburi
Îmi pare că în mijlocul a ceea ce îți spuneam stă furibundă inima mea
dumnezeu nu are nicio treabă cu asta, te trezești într-una din zile altfel
îți lași la o parte întrebările și toate dubiile însoțitoare
te îmbraci în femeie lași de o parte stânjeneala
devii altceva
una
pe buze aroma de merișoare al unui ruj foarte roșu
ieși aproape nouă din casă ți-ai pus desigur cerceii tăi cei mai frumoși
fusta te îmbracă de parcă nu ți-ar mai fi mamă
ci tată
pantofii cu toc ți i-ai înmuiat în aur
și-n
ploaie
ceasornicarul îți dă cheia inimii bărbătești și începi să întorci altfel ceasul și timpul
dar nu, bărbatul tău nu e nicăieri
îl cauți zadarnic pe strada prelungă ca moartea
pe taximetre s-au oprit dumnezeii să-întrebe ce e cu suflul cel nou
pentru că nicio pasăre nu se schimbă la suflet prea repede
iar tu ești pesemne o pasăre ai devenit una
din porumbă te-ai făcut porumbel și apoi iarăși porumbă
[...] Citește tot
poezie de Iulia Elize
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inocență
Într-o joacă de copil
stai ascunsă și zâmbești
toți aplaudă când râzi
chiar de nu știu cine ești.
Azi alergi în câmp de vise
din cireșe-ți faci cercei
peste timp arunci povara
de a fi cu anii grei
umbra ți-o aduci aproape
pașii tăi mărunți pe ape
ce încă se mai aud
desenează curcubee
pe nisipul cald si ud.
Valurile înspumate
în care vei înota
azi îți par doar stropi de soare
marea toată e a ta.
Într-o joacă de copil
[...] Citește tot
poezie de Marioara Vișan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Secera
Miauuuuu
mi-ai decupat din suflet o seceră de argint
în fiecare noapte o spânzuri de cer
un gest reflex
în timp ce-ți iei femeia de păr și îi strecori mâna sub fustă
sau îi fugărești flămând gura
sfâșiată de țipătul unui da
mi-s palmele bătătorite
arid râde-n ele sudoarea
ce curge până-n coate
(ascuțite)
împung cu ele disperarea
cearșaful frământat geme
revarsă arse șoapte
în limbi neînțelese
[...] Citește tot
poezie de Violeta Florentina Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Romantic incurabil
Ia aminte bine, uită de cuvinte
Inima îmi bate, sângele-i fierbinte
Asta se întâmplă fiindcă tu mă-ncingi
Dă-mi o sărutare, focul să mi-l stingi.
Sudoarea îmi curge iute de pe frunte
Îmi spui la ureche vrute și nevrute
După care tandru gura mi-o presezi
Mâinile pe coapse ferm mi le așezi.
Pe podea ne-ntindem, mâna-mi te descalță
Sufletele noastre către cer se-nalță
Simt că fericirea limite nu are
Te privesc o clipă, îți dau o sărutare.
Mintea mea aleargă, pleoapele-mi sunt grele
Am găsit femeia visurilor mele
Rămân fără aer, simt că mă sufoc
Când a ta guriță mă mușcă cu foc.
[...] Citește tot
poezie de Alastair Adamson, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aripi arse
e toamnă, se scurge tăcerea în scorburi
și timpul coboară agale pe pleoape
mă scurg în suspin căutând eterna iubire
visam o lume de taină în cuvânt nenăscut
să așez în orbitele goale lumina divină
sunt mugur în pământ înghețat
mi-e neliniște sângele și boală e timpul
sunt val răsfirat în alt val pe tărâm ireal
trubadur rătăcit într-o tragică soartă
în poartă plânge durerea și cântul
dar ce este cântul fără un ideal
ceasornicul bate aproape, tot mai aproape
apoi mă desparte pe mine de noapte, se pierde între șoapte
tăcerea mă înfioară și nu-i prima oară
sunt inimă de lut cioplită în piatră
cuvintele se scurg, miros de crin
pe unde trec atunci când vin
pleoapele plâng în frângeri de șoapte
pășesc spre izvoare căutând zadarnic o mare
tăcerea a rămas agățată de buze flămânde
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot fără Dumnezeu!
Ești Cel ce vede lacrima din suflet...
Atunci când inima suspină în tăcere;
Ești Cel care-nțelege orice urlet,
Atunci când viața îți fură orice plăcere!
Ești Cel care respiră ca și mine,
Și duce mari poveri de pe la toți...
Ești Cel ce-aduce miere la ruine,
Să nu ne-mpotmolim ca niște tonți...
Ești Cel numit să judece popoare.
Dar Tu, nu judeci cu ochi de pământean...
Nu ai prejudecăți otrăvitoare
Și ne iubești neîngrădit după-al tău plan.
În fiecare ceas te strig pe Tine.
Îmi place că îmi ești mai mult de Domn...
Și plâng și râd când valurile-s pline,
Și mă ții tare prin credință și în somn!
[...] Citește tot
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Banca și Ordinea Mondială
Că există Dumnezeu?!..
De sunt bani! EL nu contează,
Fie vorba intre noi,
Giganți bogați...
Te au în pază.
E obosit si demodat,
Ingerul tau păzitor,
In corpul tau ți-aș implanta,
Un microcip nemuritor.
La trezit de dimineață,
Ai un ceas fără sirenă,
E setat sa te trezească,
Microcipul tau din venă.
Eu te știu și cum respiri,
Sănătos sau cardiac,
Pentru mine nu contează,
Mă amuz putin și tac.
[...] Citește tot
poezie de Vasile Sbârcea (2020)
Adăugat de Vasile Sbârcea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre ceas și suflet, adresa este: