argint

Steag în zare

Care-au putut veniră după steag,
Era destul de roşu ca să-l vadă,
Iar unii s-au oprit pe câte-un prag,
Rămaşi nevolniciei proprii pradă.
Eu mă mai duc, dar când nu voi putea
Să merg nainte-n Viaţă tot năvalnic,
Aprinsul steag în zări l-oi arunca,
Aşa cum marea roşul soare falnic
În dimineţi senine, rumenind
Întinderile verzi şi de argint.

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec nătâng

Mamă.
Vreau să fiu argint.

Copile, o să-ţi fie prea frig.

Mamă.
Vreau să fiu apă.

Copile, o să-ţi fie prea frig.

Mamă.
Brodează-mă pe perna ta.

Aşa da!
Chiar acum!

poezie de Federico Garcia Lorca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumoşi ca sfinţii

O, ce frumoşi ne sunt părinţii,
Părinţii mei, părinţii tăi!
Aşa frumoşi sunt numai sfiinţii,
Numai fiinţa lacrimii!

Putem trăi în voie bună
Şi fără aur sau argint.
E greu să nu ai un prieten,
Străin eşti fără de părinţi.

Noi ştim că ei de dragul nostru
Îşi poartă crucea bucuroşi,
Viaţă lungă dă-le, Doamne,
Şi ţine-i veşnic sănătoşi.

poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triunghi de argint, cocorii

Masele-n zabala de-otel; incheietura
Patrunsa de catuse. Strivit fiece os;
in fiere (si ea calda) se mai clateste gura
Si doar sudoarea trece cutitu-i racoros.

in clocot, deznadejdea ca fonta in cuptoare,
Zbatuta-n fum si flacari, topita prea-ndelung,
De nimeni priceputa, netrasa in tipare -
Tirziu, cine va sti-o mestesugi in strung?

poezie de Cicerone Theodorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vine de la sine

Gândirea vine de la sine,
Pe căi ascunse şi străine,
Când n-ai chemat-o, fără ştire
Pe firu-i nevăzut, subţire.

Şi când o ceri nu-ntotdeauna
Şi-arată raza-n flori ca luna,
Să ţeasă cu argint, la vreme
Sufletul greu de crizanteme.

O cauţi şi ai vrea să cânte
În umbra viselor răsfrânte.
Şi-n nici o zare nu tresare
Lumina serii gânditoare.

poezie celebră de Tudor Arghezi (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşmintele raiului

Dacă-aş avea ale raiului împodobite veşminte,
Brodate-n a aurului şi-n a argintului lumină,
Albastrul şi calmul umbrit al acelor veşminte
Ale nopţii şi-ale luminii, jumătate din lumină,
Ţi le-aş aşterne la picioare;
Dar, fiind sărac, am numai visele mele;
Ţi-am aşternut visele la picioare;
Umblă cu grijă, calci pe visele mele.

poezie clasică de William Butler Yeats, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin

Două stele împreună
Despleteau raze de-argint,
Până mi-au urzit fiorul
Vieţii, de pe-acest pământ.

Mi-au ales aicea casă...
Şi părinţii mi-au ales...
Mii de doruri nesecate
Pasu-mi leagă să nu ies...

Doar pe coardele lăsate
A steluţei de argint,
Mă voi strânge-n visul lumii...
Când mă voi culca-n pământ.

poezie de Raveca Vlaşin
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vânzătorul de greieri

Un strigăt în noapte pe bulevard: grilu! Din câmp
vânzătorul intrat-a-n oraş pe-un măgar, cu greieri
în păr şi pe braţe, ieşiţi din corfele pline.
Cată să-i vânză-n piaţă. Se uită aiurea şi tâmp.

Să vânză ar vrea o palmă de luncă-n cetate,
un cântec mai nou pentru vetre şi casă.
Argint viu şi negru e roiul - pe umeri.
Grilu, grilu! Cu sunetul scump, de zare aleasă!
.........

poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înălţimi

În aerul ca apa de munte
Cicoarea ochiul şi-l va deschide
Şi sufletu-nflorit în larguri mii de
Guri de argint va ridica spre a zilei frunte.

Tânăr în turnul muntelui să mă recapăt,
Puternic să mă simt de mândre gânduri,
Să se dezghioace de pe boltă steaua lacăt
Şi, râset nou de soare, să scutur ceru-n vânturi.

poezie clasică de Emil Giurgiuca din Anotimpuri (1938)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steag în zare

Care-au putut veniră după steag,
Era destul de roşu ca să-l vadă,
Iar unii s-au oprit pe câte-un prag,
Rămaşi nevolniciei proprii pradă.
Eu mă mai duc, dar când nu voi putea
Să merg nainte-n Viaţă tot năvalnic,
Aprinsul steag în zări l-oi arunca,
Aşa cum marea roşul soare falnic
În dimineţi senine, rumenind
Întinderile verzi şi de argint.

poezie celebră de Mihai Beniuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!