Poezii despre droguri, pagina 4
Dumnezeu în stare latentă
nu există drog mai puternic decât creația
sentimentul acela când plutești
și lumea întreagă este la picioarele tale
când ceea ce gândești capătă sens și se conectează
prin flux luminos
cu restul gândurilor din univers
când orice lucru oricât de neînsemnat părea înainte
devine o nouă descoperire un nou adevăr
privit din toate unghiurile percepției
drogul acesta nu se prizează nu se injectează
nu se bea pahar cu pahar
și nu se învață
drogul acesta există dintotdeauna în tine
îți curge prin vene
respiră odată cu tine iubește odată cu tine
este dumnezeu în stare latentă
poezie de Ionuț Caragea din Suflet zilier (24 decembrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bismillah
când nu mai simți
e ca un drog pentru moarte și alergi
nu ai nevoie de eroi
n-ai avut niciodată
oricum suntem prea mulți și nici măcar
dumnezeu nu mai e în stare de noi
și din ce a mai rămas fără cuvinte
avem o inimă
să nu ne mai auzim
și cine să ne oprească?!
timpul nostru a fost prea bun.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunteți liberi, cumpărați o armă!
Sunteți liberi, cumpărați o armă
E dreptul vostru după lege
Și poate mai târziu veți înțelege
Cum liniștea din porumbei se sfarmă!
Tot ce este scris să ni se-ntâmple
Grenada cu inelul care-l poartă
Va exploda în fiecare soartă
Când zilele cu soț ne bat în tâmple
Cartușe de război și foc de armă:
Coșmarurile veșnic se repetă
Acesta nu-i un târg de operetă
Ci doar semnalul de alarmă
Adăpostiți în ultima tranșee
Semnalizăm balizele factice
Sorb lunetiștii drogul unui vis
Cu gândul la o neagră orhidee
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Transparențe
azi umblam prin oraș
ca un geam
(știi cum umblă un geam pin orașe?)
și nu
nu mă împiedicam
umblând prin oraș ca un geam
umblând prin orașe,-n virtutea
obișnuinței
așa
e prin oraș, poate știi
poate nu ai trăit niciodată
pe la oraș
unde vii și încerci
toate transparențele
toate
drogurile de risc
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt prea lucidă
Evei
Invoc Iubirea, căprioară încolțită de haitele incertitudinii
Cât de sonor răsună un vid interior,
Ca o iluzie izbita de zidul unei certitudini!
Ploi răzlețe mă spală de spaime atavice,
Sentimente nude aleargă zălude, creând ecou
Drogul speranței mă-nvaluie dulce... Dar,
sunt prea lucidă pentru vise...
Le alung!
poezie de Gorunescu Carmen Lidia din volumul de versuri Pasagere clipe
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sed Non Satiata
Ciudată zeitate cu trupul brun și plin,
Împrăștiind mireasmă de mosc și de havană,
Făcută de vreun obi, de-un Faust din savană
Cu șold ca abanosul lucios și mers felin,
Mai bine decât opiul sau cel mai strașnic vin
Vreau elixirul vrajei pe-a gurii tale vrană;
Când poftele-mi spre tine pornesc în caravană
Ți-s ochii oaza-n care adoarme orice chin.
Prin acești doi ochi negri, ferestre-a' firii tale,
O, demon fără milă, dă-mi flăcări mai domoale;
De nouă ori în brațe nu-s Stixul să te strâng
Și vai, nu sunt în stare, o, tu, prealibertina!
Ca să-ți sfărâm curajul și-avântul să ți-l frâng,
Să fiu la fel în patu-ți ca-n Hades Proserpina.
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geme noaptea
care a luat amintiri
drept droguri pentru durerile
don juanilor copți de iubiri
stătute în zeamă de tutun
fermentat în țuica de prune
sleiți de amor ușuratic
cuvântul poetului lăsat
pe masa luminată de o lampă
cu petrol lampant afumând
tavanul odăii prins în brațe
de noaptea care se joacă
de-a plecatul în lume
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eclipsă
Renunț la milă greu ca la un viciu,
Cu milă sunt drogată de copil.
Alb înstelată de ridicol plâng
Lângă fricos, lângă învins, lângă umil.
Îi plâng pe proști și proștii mă înving,
Surâzători sub steaua mea sterilă.
De gingășie tot mai mult mă-ntunec
Și pier de umanism și milă.
Înduioșate mâini întind să mângâi
Fiare gonind spre mine hămesite,
Și-mi pare rău că n-o să mai sărut
Și botul care mă ucide.
Nici n-am trăit spre-a nu jigni pe nimeni,
Mi-au prins în țărnă rădăcini genunchii,
Și-mi trece viața încercând să-mi cresc
La capetele aripilor unghii.
poezie de Ana Blandiana
Adăugat de Rodica Kadar
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Noi suntem o țară de calici!
vine iarna și cum văd
iar ne scoate din bârlog
- viață, viață: de la drog
cât mai e pân'la prăpăd?!
ne-am drogat cu dictatura
iarnă rea a vrajbei noastre
dar am cultivat dezastre
semănând între noi ura;
sus minerii, jos minerii
hai să demonstrăm în Piață:
"Fără libertate nu e viață!"
și-apoi au venit hingherii
toți suntem o masă de manevră
dar străin e interesul
celui care poartă fesul
ca necunoscuta din algebră
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scriu
iubirea mea care trece
prin poezie nu renunț
la nicio figură la niciun să
rut
vechi de împerechere a doi îndrăgostiți
trec totul pe hârtie
o
coală a4 albă drogată
de atâta alb care așteaptă
versul cuvântul sentimentul
să fie așternut așteaptă
penița trece peste hârtie
lasă
poezia de iubire un sărut
dulce amărui rămâne acolo
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre droguri? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre droguri, adresa este: