Poezii despre imagine și visare, pagina 4
Uneori
Uneori,
Îmi uit sufletul
Închis în poezie.
Și ies golită
De sentimente.
Trec prin lume,
Și în loc de oameni văd:
Imagini,
Umbre,
Tăceri.
Lasă-mă poezie să văd
Lumea așa cum este.
Să trăiesc,
Să pot dormi
Când visele m-așteaptă.
Dă-mi te rog poezie
Sufletul inapoi,
Să pot pleca dincolo
În nemurire.
Căci va veni cândva
[...] Citește tot
poezie de Angelina Nădejde (23 august 2012)
Adăugat de Angelina Nădejde
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Greșeala ta
O cafea rece pe masă,
O imagine pe jos,
E dezordine în casă,
Visul meu întors pe dos.
Un caiet cu poezie,
Scris în grabă pentru ea,
Mă gândeam că... cine știe,
Poate va mai fi a mea.
Un prosop prins în perete,
Ce ne știa pe amândoi,
El nu cunoaște alte fete,
Căci s-a legat pe veci de noi.
O lacrimă dezamagită,
Și-o viață scrisă pe pământ,
Se pierd, se duc... fii fericită!
În praf se schimă, fug prin vânt.
[...] Citește tot
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Ochii mei te cutreieră cu îngeri
înșelați de vise.
Le-au înmugurit privirile
în imagini cu trupul tău descompus
pe un batic purtat de uitare.
Alergi pe cărări de toamnă liturgică.
Zăpezi împăciuitore așteaptă
să-ți fie altar.
Te-aș pătrunde cu vapori
de vin mănăstiresc.
Aprinde-ți cărbunii adormiți în candelă
și fierbe-mă sfânt.
poezie de Eleodor Dinu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vise în tomnatice văi
Petale de nuferi în vise târzii
Scaldă mătasea ochilor tăi
Pătrunși de săruturi primare
Aprinse-n tomnatice văi.
Tânjit-am imaginea vremii
Supusă tandreței în lume,
Iubiții descântă-n vecie
Valuri cu îngeri în spume.
Stăpânul ne țină măsura
Zilelor scrise în biblia lui,
Licăr de avânt și lumină,
Semne de piatră-n statui.
Deschid ochii în nuferii tăi,
Visul mi-i foamea de tine,
Izvor de săruturi primare
Aprinse în toamna ce vine!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păinjiniș
În plasa gândurilor mele de lumină
Ți-am prins imaginea: o viespe
Subțire-n mijloc, ageră și fină.
O adiere poate s-o desprindă
Din luminosul ei hamac.
Să cadă ca o floare pe fața unui lac,
Să-i tulbure metalica oglindă...
E seară... Plopii înșirați în zare
Se sting departe -
Văpăi de umbră, facle funerare
La căpătâiul zilei moarte...
De ce să-mi stai zadarnic împotrivă?
Rămâi a mea...
O, nu te zbate, dulcea mea captivă, -
Rețeaua fină s-ar cutremura
Și fiecare fir întins prea tare
Mă doare...
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poet rătăcind
Cînd ai zvârlit odgonul către dorinți tihnite,
Ce rătăcesc pe valuri, ca umbre de plăceri,
Marea privind, ai fața întoarsă către ieri,
Și orașul în cenușă iar prinde să palpite.
Treci pe sub vechi arcade de aventuri uitate,
Te-ncrucișezi cu viii, delirul tău e stins;
Cu viii deopotrivă și morții, pari învins,
Trudiți să-ntindeți zilnic doar pânzele visate.
Fântânii nu-i mai afli, ca-n vremuri, strălucirea,
Nici sângerarea gurii care a copt sărutul,
Nici cântul despre tine ce l-a-ngropat trecutul,
Precum un prunc ce-n van îl întoarce nălucirea.
Ce degete febrile șterg caldele imagini?
O iei pe altă cale, e strada fără soare,
Ți-e altul gândul, inima fără somn tresare,
Schimbi casa, însă chipul ți-e altul între pagini...
[...] Citește tot
poezie clasică de Edmond Vandercammen din Antologie de poezie belgiană (1968), traducere de Radu Boureanu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
La margine de sat
Mă înconoară ploaia și furtuna rece
Simt în mine dorul ce nicicând nu trece
E ascuns în suflet mă încearcă iară
În aer plutește parfum de primăvară.
Privesc printre stropi mari, în zare
Curg imagini din bătrâne felinare
Încerc să mă ascund de furtună
La margine de sat, în casa străbună.
Razele lunii coboară prin lanul de grâu
Visez iar la tine cum mă aperi de rău,
Prin lumina aprinsă din sufletul meu
De trei zile plouă și udă pământul
Sub divina credință, cresc recolte noi
La geam se arată un zâmbet de soare
Se face dimineață în cântec de alint
Câmpul plin de flori se unduiește-n vânt.
poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A șaptea culoare
din ochii tăi lipsește o culoare
vinovat cerul și-a tatuat cicatricea
cu albastru violet
(gest în care începusem să cred)
acum e liniște o liniște lungă
din care aștept să ieși
chiar dacă rămâne un gol
vino pe genunchii visului
o singură noapte să fim doar noi
aceeași culoare pentru fiecare zi
tot ce ai putea să tulburi
e doar o curiozitate cu
foarte multe imagini
dar asta nu înseamnă
că nu pot să îți explic
despre experimentele genetice
sau despre ceasul care
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ora mea
lichide nechemate pătează
imaginea unei plutiri.
aștept isprăvirea cuvintelor încarcerate-n gesturi.
la fiecare plecare răsare durerea
în timona cu simțurile mele seduse
de metamorfoza unei clipe eterne
venite din gol.
prin oraș cad linii ferate,
uneori sparte ca gândul meu orb,
vorbind încet să nu mă trezească.
ora ta mă apasă ca o piatră.
trec prin jumătăți diferite
jumătate beznă, jumătate lumină,
descrescând în vechi imagini
ce se destramă-n ora mea de vis.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gândul, slova, palimpsestul
cascadă măcinând întruna
și torsul din fragede fire
cocorii când prind să înșire
în coloane albe runa
mirabilă moara de vise,
fantastă și haina sonoră
emoția fanii-și devoră
orgolios peste abise
și lanțul de sterpe imagini,
vârtejul din care distilă
o arsă de veacuri fosilă
renaște în sute de pagini
rotativele bâzâie lent
albinele mierea-și aduc
și toarnă în omul năuc
albastru, suav un ferment
poezie de Ion Untaru
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre imagine și visare, adresa este: