Poezii despre imn, pagina 4
Ceaiul luat la Palaz of Hoon
Nu se-întâmplă doar fiindcă-am filtrat în violet
Ziua de ieri prin ceea ce tu ai numit
Un aer nespus de singuratic: eu n-am fost mai puțin.
Ce fel de parfumuri mi-au dezmierdat părul?
Ce-a fost cu-acele imnuri care mi-au răsunat lângă ureche?
Ce mare și-a împins prin mine talazurile până aici?
Parfumul cel scump a fost eliberat de mintea mea
Și urechile mele au iscat imnurile care s-au auzit.
Eu însumi am fost compasul magnetic al acelei mări:
Eu eram lumea prin care am trecut, iar ceea ce am văzut
Sau auzit, sau am simțit, a venit numai din lăuntru-mi ;
[...] Citește tot
poezie de Wallace Stevens, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abia mirări spinarea întrebării duce
(sonetivală)
***
mirări spinarea întrebării duce
sinceritate de lumini a cere
pe umbre, unde-s imnuri de tăcere
și preacuvânt pe a hârtiei cruce.
a ști cu vorbe însă-i drum de mere
lumești cunoașteri, fumegând năuce
din rugă, vând a lor de lut cauce
pe frunți călugărind sub veac himere.
***
sub ploaia cu morminte-abia de ești
un dumnezeu ținând la brațul stâng
femeie, har în visul meu nătâng,
abia de clipă-n veșniciei clești.
[...] Citește tot
sonet de Ștefan Petrea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
La țărmul mării
Prieteni, bună seara, sub clar de lună spun
Sub vântul care plânge trecând prin codrul brun
Ca niște unde care, lovindu-se, se sparg
Și sub ușoara briză ce trestia o-nclină
Un călător visează și-n visuri se alină
Și-ascultă glăsuirea talazului din larg.
Pe-acest pescar noptatec pe stânca sumbră-l văd
Cum își îndreaptă ochii spre al cerului prăpăd
Și-n timp ce-a lui privire pătrunde-n firmament,
El se întreabă, poate ce este cu-acest cântec
Ce către ceruri suie rupt din al mării pântec
Se stinge și renaște în fiece moment.
Ați auzit, prieteni, ce imn a înălțat
Nemărginita mare spre cerul înstelat?
Ce muzică sublimă trezește Dumnezeu
În lumea infinită Atoatecreator
Însuflețind talazul statornic călător
Să cânte imnul sufletului meu!
[...] Citește tot
poezie celebră de Iulia Hasdeu din Destăinuiri, traducere de Ion Potopin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn pentru compatrihoții de doi bani
Coboară naibii din maimuță
românule că nu-i căruță
Ce stai cu chestia pe-afară
așa e viața pe la țară
S-o bagi întruna și s-o scoți
ba în nepoate ba în nepoți
Și cât o fi ziua de lungă
să tragi de ea ca să-ți ajungă
Coboară naibii din copac
că urc la tine și te fac
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (24 iulie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 29
Când soarta mă doboară și sunt disprețuit
Îmi plâng de milă că sunt un proscris
Și cerul surd n-aude când urlu înnebunit
Și îmi blestem destinul ce mi-e scris.
Aș vrea să fiu din nou plin de speranță
Să fiu ca cel ce are mulți amici,
Ca cel ce are un scop bun în viață
Și să mă-nfrupt din tot ce e pe-aici;
Dar stau și mă gândesc și râd de mine
Oare tu știi-n ce stare mă găsesc?
Căci sunt ca ciocârlia în dimineți senine
Ce imnul și-l înalță spre raiul cel ceresc;
Dar dragostea ta dulce îmi umple inima
Că nici măcar cu regii eu soarta n-aș schimba.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidind cuvinte
În fiecare zi e-o sărbătoare -
Zidesc cuvinte-n templul veșniciei.
Și nici singurătatea nu mai doare,
Respir și scriu un imn al bucuriei
Cu litera iubirii mele caste.
Și-mi curăț diminețile, devreme,
Și-amiezile, și serile fantaste,
Iar nopții-i cer, în vis, să mi te cheme.
De-mi murmură un cântec de iubire
Suav și pur, sămânța ce-ncolțește
În suflet - crâng robit de-nmugurire,
Doar dorul, aprig dor mai pârjolește.
În trandafiri cu seva parfumată
Ard clipe-n lampadare de stamine;
Iubirea lor nu piere niciodată,
Căci patria fântânilor e-n mine!
poezie de Georgeta Minodora Resteman
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvara din sufletul meu
Mă îmbăt cu miros de liliac
În aburul clipelor petrecute cu tine.
Renasc și înfloresc precum o lalea
Sub sărutul razelor unui soare,
Care e veșnic fericit.
Tac și-mi privesc inima ce râde poznașă.
Te sărut aievea în imaginația mea,
Tu-mi răspunzi duios în imaginația ta,
Contopindu-ne-n realitatea de-acum.
Plutesc pe un nor al beatitudinii,
Întreaga-mi ființă înalță imnul iubirii,
Iubirea unei primăveri târzii,
Dar înmugurită timpuriu.
București, 9 aprilie 2014
Din volumul "Iubirea, în toate formele ei".
poezie de Elena Irina Spilcă din Iubirea, în toate formele ei, Capitolul 1. Iubirea, în toate formele ei (9 aprilie 2014)
Adăugat de Elena Irina Spilcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privesc tabloul...
(lui Theodor Aman)
Privesc tabloul tău "Hora Unirii",
Din anu-acela cei cu el de-o seamă,
Când România, buna noastră mamă,
Purta pe frunte nimbul izbăvirii...
Mă răscolește umbra amintirii
Și parcă-aud mulțimea cum aclamă,
Un Domnitor, doar unul se proclamă,
În ceasu-acela mare al înfrățirii.
Tabloul tău cuvântă ca și slova
Și-atât de scumpă-mi este mie hora
Că cei de-aici, străbunii din Craiova,
De cum știură că sosise ora,
Cu Țara Românească și Moldova,
Un imn le înălțară, tuturora.
sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imn
Crengi subțiri cu flori albe...
Spre mai sus
Mă ridică din erori
Idealuri ce-au apus...
Cu flori roze crengi subțiri...
Isus!
Flori pe zări, în iarbă flori...
Spre mai sus
Am trăit de mii de ori...
E destul că tu te-ai dus...
Flori pe zări, în iarbă flori...
Isus!
Să dorm...
Să dorm, din ce în ce murind
Deși oriunde e o reînviere...
Iată, sunt goale
Dumbrăvile sacre -
Poetul a plecat.
Și dacă tu mai cauți,
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Imn rațiunii...
mereu caut să-ți aflu esența
rațiunea mea tristă și vie
dar nu pot depăși somnolența
din blestemul numit entropie
rațiunea mea-soi de sclavie
rațiunea mea rece și dură
și materia mea cenușie
când spectrală, când lipsă, când pură
mereu caut să-ți aflu prezența
unde stai și în ce colivie
dar nu pot depăși transparența
din blestemul numit energie
mereu caut să-ți aflu potența
devorând crunta ta astenie
dar nu pot depăși violența
din blestemul numit omenie...
poezie de Iurie Osoianu (17 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre imn? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre imn, adresa este: