Poezii despre matematică, pagina 4
Cât despre limbaj...
Cât despre limbaj... Tăcerea este, de asemenea, un limbaj.
Când nu mai este ordine în ceruri
noi facem ceea ce facem
prin noroc sau forță,
sau prin componentele dorinței.
Puterea crește asemeni vegetației,
în natură nu sunt preferințe.
Nu știu de ce o frunză trebuie să valoreze mai puțin
decât Vaticanul
sau despre ce se îngrijorează constructorii.
Pietrele matematice recită logica lor
despre cruzime și disperare,
iar noi intervenim gratificând niște procese inscrutabile,
sculptând forme în aer.
poezie de Louis Dudek, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui ateu care se ascunde sub 1000 de pseudonime, se crede critic literar, filolog, lingvist, matematician, fizician, istoric, jurist etc (cu doctorate în toate), nu suportă să fie contrazis și se laudă că-și acoperă interlocutorii cu diplomele pe care le are
Batjocorești, cu tot cinismul,
Pe autori, ca posedat,
Pe Crist, pe Domnul, creștinismul,
Nimic, nimic nu ți-a scăpat.
De îndrăznește cineva
Să spună că nu ai dreptate,
Iei foc și-oricât ar motiva,
Spui vorbe tari, nerușinate.
Te lauzi zilnic că ești cult,
Că diplome tu ai din plin,
Cu cât te lauzi tu mai mult,
Cu-atât te cred eu mai puțin.
Cununi de lauri spui că porți
Și unic tu te crezi sub soare,
Cum, oare, poți să te suporți,
Cum de nu crăpi de îngâmfare?!
pamflet de George Budoi din Epigrame, pamflete și satire cenzurate (6 februarie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem ca două pofte
suntem amândoi doar amândoi într-un colț al încăperii
ca niște unghiuri ascuțite îmbrăcate
sumar unul cu celălalt și atât
suntem ca niște mere coapte de sfârșitul verii
ca două pofte ca două gusturi aproape identice
ca o singură foame suntem
ca o mușcătura pe gât ca un strigăt
ca o dâră de sânge ca niște unghii nestăpânite excentrice
ca o formulă matematică suntem ca o piramidă
ca o forță gravitațională ca o implozie
ca o lege a fizicii ca un emcepătrat
ca o descoperire științifică suntem ca o rocă subită
suntem ca Atlantida dinainte de a fi dispărut
ca un mit ca un foc irezistibil
ca o fatalitate plăcută suntem
ca frumoasa din pădurea adormită înainte și după sărut
poezie de Călin Hera din Îmi pun singur miere în ceai (2010)
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul dorului de lele
Lelea s-a emancipat,
Muică, ce mai tura-vura,
Baltă soțul și-a lăsat,
C-a atras-o aventura.
Periodic, prin alt sat,
T(c)urul ei își face tura,
Lelea s-a emancipat,
Muică, ce mai tura-vura!
Matematici a- nvățat
-Rea îi fu învățătura-
Și de-atunci, neîncetat,
Face numere cu gura.
Lelea s-a emancipat.
rondel de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grook de consolare
Desigur, te doare
când pierzi o mănușă,
dar închipuie-ți durerea
pe care-o simți n-o pot exprima
când, după ce-ai pierdut una,
o arunci și pe cealaltă,
pentru ca apoi
s-o găsești pe prima.
NB. Piet Hein,1905 1996, a fost un savant danez, filozof, matematician, inventator, arhitect și poet.
El susținea că marea falie culturală care ne desparte nu este cea dintre "a avea" și "a nu avea", ci dintre "
a cunoaște" și "a nu cunoaște".
* GROOK, " gruk" în daneză, termen creat de Piet Hein, este o formă sofisticată de aforism rimat,
caracterizat prin ironie, paradox, concizie și uneori prin accente satirice.
poezie de Piet Hein, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doc. X
Trei zile-a stat în pește vestitul profet Iona,
Și-a fost el pentru asta savant ihtiolog?
Iar X e matematic și mare pedagog
Fiindc-a stat și dânsul trei zile prin Sorbona?
Când era mic, de dânsul prinsese groază bona:
Spunea prostii mai zdravăn decât un filolog
Iar azi cu tot refrenul: așa-i, cum zic, mă rog,
Nu știe domnul doctor ce-i tropicul și zona.
De-a scris numai trei rânduri, sub nume el și-a pus
Și diploma, subscrisă altcum de vrun Gambrinus.
Iar de-ai vorbit cu dânsul, sunt sigur că ți-a spus
De zece ori, că-i doctor în cosinus și sinus.
Și te-ai convins! Prostia e uneori un plus
Al minții, însă mintea lui X e proastă-n minus.
sonet de George Coșbuc
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
De copil visam la flota mea
am sacrificat câteva caiete de matematică
dar balta a secat de atunci
au crescut câteva blocuri pe oceanul meu
apoi am lansat avioane cu fuselajul de dictando
dar sper să nu mai aterizeze niciodată
aeroporturile le-am pierdut la optsprezece ani
când am votat prima dată
încă mai știu să fac crucișătoare
cuirasate și tot felul de monitoare
închizând ochii
văd speranța cu toate pânzele sus
și pe ismail
toate visele mele sunt caravele
fiecare ajunge fără escală în lumi noi nouțe
unde pot fi zeu pentru o zi
să fac trafic cu băștinașii
să le ofer câteva iluzii
despre viața de dincolo de moarte
[...] Citește tot
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doi iezi
Un edut umbla la scoala
era harnic, silitor
Si nu incape indoiala
Era foarte ascultator
Ii placea grozav cititul
Orice text necunoscut
Ii placea un pilc de iarba
Care trebuie pascut
Matematica, nici vorba
Pe iedut nu-l speria
Cit fac unu si cu unu
Pe cornite socotea
Sta cu un baietel in banca
Iedul cumintel, micut
Iar baiatul din potriva
Zbintuit ca un edut
[...] Citește tot
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Epitaful lui Isaac Newton
Aici este înmormântat Sir Isaac Newton, nobil,
care, prin puterea unei minți aproape divine,
prin principiile matematice elaborate de el,
a explorat evoluția și formele planetelor,
traiectoriile cometelor, fluxul și refluxul mărilor,
a deosebit razele de lumină, și, ceea ce
nicio altă minte savantă nu și-a imaginat până atunci,
proprietățile culorilor produse de lumină.
Sârguincios, inteligent și credincios în expunerile sale
despre natură, antichitate și Sfintele Scripturi,
el a dovedit, cu ajutorul filosofiei sale,
măreția Dumnezeului atotputernic și bun, exprimând,
în maniera sa, simplitatea Evangheliei.
Să se bucure muritorii că a existat această podoabă
a speciei umane. S-a născut la 25 decembrie 1642,
și a murit la 20 martie 1727.
epitaf de G.L. Smyth din Monumentele și geniile Catedralei Sfântul Pavel și Mănăstirii Westminster (1826)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clipă, o rămâi!
Am rămas prosternată
ca un dac la picioarele
Columnei traiane:
mal, mazăre, viezure,
îngânam nătâng...
am pășit în universul tău
tumultuos ca o cascadă,
am zărit roibi înspumați
zvâcnind lateral
să nu li se pună zăbala,
m-am simțit ca Zalmoxis,
sclav la Pitagora,
neînstare să cuprindă
în memoria sa
toate paradigmele
matematicii și filosofiei...
eu am rămas contemplând
râul calm unde piroga
[...] Citește tot
poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre matematică? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre matematică, adresa este: