premii

Eu, scriitorul

am murit pentru a intra
în rândul clasicilor
unde-mi este locul
în vecii vecilor
acum sunt cinstit cum se cuvine
şi toţi doresc să-mi acorde
premiile importante pentru literatură
m-am răzbunat lăsându-le opera mea
de analizat şi comentat
revistele de specialitate m-au îngropat
la repezeală să nu-mi vină-n gând
să mă întorc printre cei vii

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poziţia

la televizor e poziţia
copilului. nu mă uit: l-am mai văzut în reclame.
probabil maică-sa doarme. ca mine
cu capul pe tastatură: probabil
ne-am îmbătat din aceeaşi sursă.
impură
privirea mea caută musculiţe tâmpite-n ecran
zburând periculos de aproape
de trupul abandonat social - dincolo de scenariu -
al femeii distruse. de
atâtea ecranizări premiate

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rugăciune

Doamne,-ntre viaţă şi moarte,
Omu-i drumul cel mai scurt,
Şi de ia Premiul Goncourt,
Omul are-aceeaşi soarte...

Chiar de-i luptător aparte
Sau supus ca un mancurt,
Timpul vieţii ultrascurt
Pe om de viaţă-l desparte

Strânge-mi viaţa risipită,
Doamne,-ntr-un etern sonet,
Cât inima-mi mai palpită,

Rostuieşte-mă încet,
Căci, mi-e lacrima-nflorită
Şi am suflet de poet!

rugăciune de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Săniuţa Ioanei

Am o săniuţă mică,
De zăpadă nu-i e frică,
Alunecă iute ca vântul,
Parcă ar înghiţii pământul.
Săniuţa mea uşoară
N-are aripi, dar ea zboară,
Prin nămeţii de zăpadă,
E-o nălucă iute, albă,
Amândouă când pornim,
Din deal, până jos în drum,
Şine ca de tren lăsăm,
Fără ca să iasă fum.

Săniuţa mea cea mică
Are nume, Rândunică,
Şi a câştigat mereu,
Premii cu meritul meu.

poezie de Valeria Mahok (4 decembrie 2019)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Schroeder, pescarul

Stăteam pe mal, mai sus de Bernadotte,
Aruncând firimituri în apă,
Şi priveam cum peştişorii se-împing unul pe altul,
Până când cel mai puternic câştiga premiul.
Sau mergeam pe mica mea păşune,
Unde godacii dormeau liniştiţi într-o ştioalnă
Sau îşi frecau delicat râturile unul de altul.
Goleam căldarea cu boabe de porumb
Şi-i urmăream cum guiţă şi se muşcă,
Cum se îmbrâncesc unul pe altul pentru a ajunge la porumb.
Şi-am mai văzut cum ferma lui Christian Dallman,
De peste o mie două sute de hectare,
Înghite petecul lui Felix Schmidt de teren,
Aşa cum bibanul înghite plevuşca.
De aceea eu vin şi declar: dacă mai există ceva în om –
Spirit sau conştiinţă, sau răsuflare a Domnului
Care-l face diferit de peşti sau de porci –
Aş vrea să-l văd la lucru!

poezie clasică de Edgar Lee Masters din epitaf din ANTOLOGIA DE LA SPOON RIVER – editura CORESI, ediţie 2020, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drum bun catre eternitate

fara idei,
fara glume,
fara nimic in buzunare
si fara nimic deasupra ta

fara ca inima sa iti bata si
fara ca nimeni sa te ajute,
fara mama,
fara tata,
fara nimic asteptandu-te in drumul tau spre nebunie
si fara cuvinte
premiat pentru cel mai bun cantec

fara dragoste,
fara remuscari,
fara sa iti mai pese, ai plecat intr-o lume straina
si m-ai lasat multimii care ma uraste
si toate astea s-au
intamplat doar pentru ca nu am pretuit nimicul
pe care mi l-ai oferit

[...] Citeşte tot

poezie de Victoria Pepa
Adăugat de Victoria Pepa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impalpabil lumii-întregi

Am tipărit cuvinte pe retină,
Sunt cărţi întregi, sub pleoapele ridate,
Ce n-or vedea nicicând acea lumină
Pe care cititoru'-o va răzbate.

Sunt mii şi mii de vorbe neuscate,
Şi-atâtea vârfuri de peniţe-întoarse
Sunt munţi de ape-n tuşuri despicate,
Printre metafore cu căi întoarse.

Doar tu vei ştii că, pe de-a lungul vremii,
În ce n-am spus trăieşte o poveste
Că n-am vânat vreodată lauri, premii,
Şi lumii-ntregi, eu, nu te-am dat de veste.

De ce te-aş fi-împărţit cu oarecine,
Când mâna ta pe mine mă închină
Când gura ta un: Te iubesc! devine
Ce-n inima-mi îşi află rădăcină?

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raiul

startul se dă în faţa intrării
în Rai
în sens invers de-sigur
acelor
de cusut straiele fâlfâinde
ale supra
vieţuitorilor cu harul mişcării
al alergării
în jurul incintei (?!) intens
populată
cu premianţi la ediţii trecute
cu unele
pile abil ruginite ale portarului
cu unele
fete nevinovate în toate
cu marii
şi micii maeştri în prorociri abuzive
având
ăştia şi darul vorbirii. în raiuri

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Banii şi talentul

Da, cu bani obţii de toate:
Poţi să cumperi nestemate,
Firme mari şi corporaţii,
La femei să intri-n graţii,

Funcţii, vile şi maşini,
Temple unde să te-nchini,
Mari terenuri, avioane,
Staţiunea Herculane;

Cumperi tot ce vrei sub soare,
Legiunea de onoare,
Diplome, cununi de lauri,
Un muzeu cu dinozauri,

Dame cu-ale lor favoruri,
Premii, titluri şi onoruri,
Demnităţi, vrun rang, medalii,
Mercenari, trădări, canalii,

[...] Citeşte tot

poezie de George Budoi din Poezii (20 decembrie 2015)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul speranţei...

(după festivalul Umor la Gura Humorului)

Mă aşteptam la menţiune
Ştiu că la premiu nu se poate
Nu sunt viril, nu dau din coate
Sunt prea cuprins de raţiune...

Am tot sperat, că poate, poate
Corecţi veţi fi in opţiune
Mă aşteptam la menţiune
Ştiu că la premiu nu se poate...

Nu vreau să fac rebeliune
Sunt mult prea mic, vorbind de toate
Acele învârteli pe roate
Cu-aduşii la reuniune...

Mă aşteptam la menţiune!...

rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!