Poezii despre supraviețuire, pagina 4
Credo
Noi credem că cea mai scumpă posesiune a noastră e Viața.
Noi credem că trebuie să mobilizăm toate forțele Vieții
împotriva forțelor morții.
Noi credem că înțelegerea reciprocă duce la cooperare reciprocă:
cooperarea reciprocă duce la Pace;
iar Pacea este singura soluție pentru supraviețuirea omenirii.
Noi credem că trebuie să protejăm, nu să risipim resursele naturale,
ele sunt moștenirea copiilor noștri.
Noi credem că nu trebuie să poluăm aerul, apa și solul,
ele sunt condițiile preliminare de bază ale vieții.
Noi credem că trebuie să protejăm vegetația planetei noastre:
modesta iarbă care a supraviețuit cincizeci de milioane de ani
și copacii măreți apăruți acum douăzeci de milioane de ani,
astfel pregătim planeta pentru oameni.
Noi credem că trebuie să mâncăm numai hrană naturală, curată,
proaspătă, alimente integrale, neprocesate și fără chimicale.
Noi credem că trebuie să ducem o viață simplă, naturală, creativă,
absorbind toate sursele de energie,
armonie și cunoaștere în noi și-n în jurul nostru.
Noi credem că ameliorarea vieții și-a omenirii pe planeta noastră
[...] Citește tot
poezie de Romain Rolland & Edmond Bordeaux Szekely, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Monolog 2
casa își pierduse ferestrele
în orbitele goale plânsul intra ca-ntr-o matcă
mă făceam mică / ieșeam din mine până la ultima matrioșkă
până la ultimul sânge și ultima adrenalină
până la cea din urmă carceră
deveneam
invizibilă / mult prea ușoară ca să port greutatea unui nume
condiția de femeie... / doar pe aceea de cuvânt
mă amestecam
în golul peretelui
în agonia aerului devorat
în destinul minuscul de amibă
singura supraviețuitoare a unui trecut rămas într-o fotografie
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre tine
Când puiul de drac, panica,
începe să rânjească și să țopăie
în inima mea, în mintea mea, în mușchii mei,
mi se arată drumul pe care l-am pierdut
prin ceața munților.
Eu scriu despre tine.
Când durerea care mă doboară
este pe punctul de a deveni de nesuportat,
o mână rece
îmi pune o pastilă pe limbă, iar durerea
slăbește și apoi dispare.
Eu scriu despre tine.
Sunt focuri care trebuiesc suportate,
flacăra cruzimii, fierbintea coacere
a dorului de nestins, chiar
blânda lumină din candela păcii
[...] Citește tot
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se usucă sufletele noastre
Se usucă sufletele noastre
Izvoarele de apă vie seacă
Stropul de amar dintr-o cinzeacă
Purtător e veșnic de dezastre
Unde ești iubito visele să-ți dărui
Să ne ducem veacul pe un alt tărâm
Să ne sune pașii pe un caldarâm
De melancolii prin lumina cărui,
Pururi te zăresc numai ca prin ceață
Viața noastră plină de himere
Supraviețuirea tot mai multe cere
Și nu se mai face, parcă, dimineață
poezie de Ion Untaru (2009)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ajung la capătul
lumii și aerul are un gust bun
după țigările fumate toată
noaptea
vulturii stau de veghe pe catarge
iar pescărușii mătură încet cerul
la capătul lumii păsările
par singurele supraviețuitoare
pășesc prin dimineață
și-n jurul meu apa e neagră
cu mirosul ei de alge și de sare
damfurile ei de nămol
și de motorină
le simt în gât și plămâni, dense
eram la capătul lumii și de acolo
nimeni nu se mai întorcea
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uniți
Învață-mă să-not în gândul tău,
Să supraviețuiesc furtunii oarbe;
Te rog, dă-mi cheia sufletului tău,
Să pot intra oricând, și-atunci când doarme.
Oglindă fie-mi numai ochii tăi,
Iar pieptu-ți fie-i cuib inimii mele;
La adăpost ține-mă de ochi răi,
Departe de toate gurile rele!
Tu știi să împletești soare și ploi,
Ca să-mi sădești doar flori frumoase-n suflet;
Nimic să nu dezbine-ntregul NOI,
Uniți ca noapte-zi și fulger-tunet!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Edulcolor tablou
Viermuim, trăncănim, scrâșnim,
ignorăm vecinătăți de țintirim,
ne stoarcem de poeme, trudim,
miroase a ratare, e bine să știm
Țintim "undreamable dream"
pe lângă mănăstirea Antim,
pe care cruce să ne răstignim?
Chiar nu pricepeți că murim?
Edulcolor tablou de frații Grimm,
de atâta haos alb o să orbim,
și bem vârtos, de soartă suduim,
trăim? Or numai supraviețuim?
Tic-Tac, tristețe fără de motiv,
c-un psiholog fără moral-volitiv
sonet de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezastru2011
noaptea caldă dinaintea despărțirii.
noaptea idilică și faza asta indiferentă a lunii,
momentul în care
e bine să îmbrățișezi trecutul ca pe un prieten bun
condamnat la o sentință ușoară, pe care știi sigur că,
de scârbă, n-o să-l vizitezi niciodată
la vorbitor.
te speli pe mâini de oamenii pe care îi cunoști,
în tine trenează, vaporoasă, lașitatea,
aerul viclean al orașului înecat în caprifoi
și gaze de eșapament.
heatwave:
femeie în capot cu nasturii pocniți
își mângâie fruntea
nădușită
cu o sticlă
[...] Citește tot
poezie de Olga Ștefan din Saturn, zeul (2016)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bicicliști și comercianți
Ar fi trebuit să prevedem asta,
Triumful calculului,
Atomul calculat
Conform teoriei probabilităților.
Ce pot să cunosc? Ce trebuie să fac?
Ce aș putea spera?
Și care sunt șansele mele?
Ar trebui să fim capabili să supraviețuim.
Din activitățile necunoscute
Ale unor agenți necunoscuți
Intervin numerele și matematica. Ultima
Lume invizibilă
A cumpărătorilor, a vânzătorilor, a planificatorilor
Ar trebui să fim capabili să supraviețuim.
poezie de George Oppen, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cadou de... Crăciun (din Canada!)
Amicul meu de ani de zile,
Mi-a scris c-ar vrea ca Moș Crăciun
Să nu-i aducă nimic bun,
Fi'n'că el are-acum de toate
Și să-i aducă de se poate
În sacul lui, câteva... pile;
Eu am primit mesajul clar...
Deci, am fugit la prăvălie,
Am luat un rașpil de călcâie,
O pilă de-unghii d-aia fină
Și alte pile, vreo duzină,
Să știu că-i fericit măcar,
Le-am pus la poștă, am plătit,
Da' nu vă spun c-am fost luat
La întrebări și suspectat,
Fi'nd scule pentru mațochism,
Mai rău chiar, pentru... terorism...
Așa ceva, n-am pomenit!
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel din Satire și... nu prea
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Este o poezie extraordinară, pile pentru...supraviețuire! Mai expresiv decât atât nici că se putea. Absolut superb!!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre supraviețuire? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre supraviețuire, adresa este: