bani şi timp

Elegia risipitorului de iubire

Prea usor pierd vremea
Si prea greu strang bani,
Sa mai stiu ce-nseamna
Pretul unor ani.

Dar, cu toate-acestea,
Le ofer mereu
Altor ani, de-a-valma,
Casa-n trupul meu.

Numai sa nu-mi ceara,
De grabiti ce sunt,
Vreo scadenta-n schimbul
Nimbului de sfant.

Ca nu am nici starea
Sa ma pot schimba,
Nici sa-i zic iubirii,
Dintr-o data - ba!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Ţărnea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Echilibru precar

Pendulăm între ochiul lui Dumnezeu
şi ochiul dracului
într-un echilibru precar
pe distanţa dintre vorbă şi faptă,
adormim prohodiţi de cucuvele,
ne deşteptăm la un geam cu gratii,
socotim pentru câţi paşi ne ajung banii
să ne rămână oricum
şi pentru lemnul din groapă,
şi căutăm să prindem ultimul tren
în căutarea timpului pierdut.

poezie de Vasile Ghinea din Echilibru precar (1998)
Adăugat de Vasile Ghinea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva versuri neindexate

Mi-am mângâiat
soţia în mare grabă
dar tot am pierdut
douăzeci şi opt de lei

apoi
de şapte lei
am contemplat cerul
albastru ca o sută

în sfârşit
mi-am alintat copilul
preţ de zece minute
ceea ce mi-a adus un prejudiciu
de doisprezece lei şi cincizeci de bani

cu siguranţă
viaţa ne-ar pricinui
incalculabile pierderi
dacă din fericire

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strigăt...

Lăsaţi-mi brazii ca să crească-n tihnă
Şi oile pe pajişti la odihnă,
Lăsaţi-mi apele să curgă line
Şi inimile-n dragoste să fie pline,
Lăsaţi-mi munţii să ne ţină veşnic
Şi nu ucideţi flacăra din sfeşnic,
Lăsaţi-mi mintea trează peste ani
Şi n-o minţiţi cu fraze de "doi bani",
Lăsaţi-mi ţara pură, nepătată
Şi n-o însângeraţi cum aţi făcut-o odată,
Lăsaţi-mi neamul liber pe acest pământ
Să-şi poată spune sincer... gândul prin cuvânt.

poezie de Liviu Reti (19 decembrie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prietenii din interes

Prietenii din interes
Îi ai doar cât timp ai succes,
Dar de cum dai de un necaz,
Se-arată fără de obraz.

Îi ai cât cerul e senin,
Când nu mai e, nici nu mai vin;
Îi ai atât timp cât ai bani,
Când nu mai ai, devin duşmani.

pamflet de George Budoi din Prietenia şi Duşmănia (14 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trufia sa Teodosie ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisului, a fost prins azi de poliţie zburând cu un Merţan pe Autostrada Soarelui cu o viteză de 235 de kilometri pe oră, dublă faţă de viteza maximă legală

Au se grăbea spre Dumnezeu
Sau, cum sper eu, spre Asmodeu?
Trufia sa cel îndrăcit
Nu o fost "aghesmuit"?

Dar banii, mulţi, plătiţi amendă,
Nu érau cúmva din arendă,
Sau, vorba vară-mi, Dalilei,
Erau cei din cutia milei?

pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (3 august 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem la aniversarea celor 43 de ani ai mei

s-o sfârşeşti singur
în cavoul unei camere
fără ţigări
sau vin –
numai cu un bec
şi cu o soba de fier,
cu părul sur –
şi bucuros că ai
camera.

... dimineaţa
ei sunt deja acolo
făcând bani:
judecători, tâmplari,
instalatori, doctori,
copii care vând ziare, poliţişti,
frizeri, spălători de maşini,
dentişti, florari,
chelneri, bucătari,
şoferi de taxi...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum dracu'

Cum dracu' ar putea fi fericit un om care,
trezit de alarma ceasului la ora 06:30,
sare din pat, se uşurează,
se îmbracă, se spală pe dinţi, se bărbiereşte,
împinge-n el ceva mâncare,
apoi se-nfige şi luptă-n trafic să ajungă într-un loc
unde, de fapt, face bani pentru altcineva,
pentru cineva care pretinde că trebuie să-i fie recunoscător
că-i oferă şansa de-a face toate astea?!

poezie clasică de Charles Bukowski din Factotum, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursarul

(După natură)

Umblase mult prin sate şi câinii îl lătrase,
Mâncase câte-odată, de multe ori răbdase:
La cârciumi şi prin bâlciuri De-un şir întins de ani,
Cânta, jucându-şi ursul, pe codrii şi pe bani,
Bătrân dănţuitorul, bătrân şi cântăreţul...
Şi rareori, de milă, îi răsplătea drumeţul...
Artistu-n patru labe, maestrul în toiag,
Mergeau, tăcuţi şi jalnici – pribeag lângă pribeag...
Şi obosiţi de cale, lăsând în urmă satul,
Pe câmp sau prin frunzişuri
Dorm unul lângă altul...

poezie celebră de Traian Demetrescu din Sensitive (1894)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stele şi frunze

Am galbenii din cerul răsturnat
Prin saci de aer, colţuri şi hambare,
Iar luna, o bătrână dintr-un sat,
Pendulă ruginie pe ogoare...

Şi niciodată n-am fost mai bogat:
Bancnote mari de frunze-abandonate
Mi le strecoară vântu-n buzunare
Ca să-mi alung ispita din cetate.

Stă muntele de vorbă cu înaltul:
Notele vii îşi plâng înfăţişarea...
Aşa e toamna, goală pentru altul,
Îmbrăţişând copacilor uitarea...

poezie de Gheorghe Pruncuţ
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!