păuni

Cheia

Era o cheie
şi, deodată nu mai este.
Cum mai intrăm noi în casă?
Oare cineva găseşte cheia pierdută,
Priveşte-l bine şi -
ce-o fi având el după aceea?
Vine şi-n palme ne-o aruncă
ca pe o bucată de fier vechi.
Cu dragostea ce am pentru tine,
Dac-acelaşi lucru s-ar fi petrecut,
nu numai la noi, ci Lumii întregi,
acea unică dragoste s-ar fi pierdut.
Pe mână străină întinsă
ea nu va deschide nici o casă,
va fi doar o formă, nimic altceva
şi, fie, las' să ruginească pe ea
modelul cu rizuri

Nu din cărţi,
nici din stele,

[...] Citeşte tot

poezie de Wislawa Szymborska
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Antropologie în semn

Pasărea de lemn scormonea după pene.
Păunii cloceau ouă alb-negre. Cânta
un fluture a lene
dintr-o omidă în formă de lulea.
Fluierau oile, behăiau ciobanii, porumbeii
cu ulii în cioc dansau ritualic
cu scarabeii.

Ei se ţineau de mâini şi ardeau lanurile
sub tălpile lor
şi îşi făceau planurile
casei cu intrarea direct în dormitor.
Ei plantau apoi păsări de lemn
păsări căutătoare de pene
cu care să scrie un semn
ce la rândul lui să culeagă
alte şi alte însemne.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea să fiu la mare...

Sunt bună cu el şi i-am cucerit inima,
Dar cred că uşor aşa s-a îndrăgostit de mine,
Acum am zile pline şi senine,
Aşa cum eram în copilărie cu mama.
Vreau să merg la mare unde valurile mă-nconjoară,
Un sentiment din trecut vine spre seară,
Când apusul are multe culori aurii,
Pescăruşii prind aproape de apă peştii vii,
Iar noi vrem să prindem valul fioros
Şi credem că această aventură ne este de prisos.
El pentru mine e un suflet bun,
Iar eu il iubesc şi-mi umfu penele ca un păun.

poezie de Eugenia Calancea (22 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oceane

Mari păuni deschide apusul peste
orice plecare dintre ape -
şi dincolo de drum, dacă mai este,
trupul tău pe ţărm nu-ncape.

Trebuie să rătăceşti ascuns cu sara
prin pădurile uitate pe sub mări,
unde rădăcinile se nasc din flori ca ceara,
şi-unde nu cresc nici blesteme, nici ocări.

Zilele plutesc deasupra brumării,
ciudate, ca un zbor în somn, departe,

grele bolţi de domuri verzi şi fumurii,
unde viaţa de lumină se desparte.

N-are loc o stea să şadă
n-are cine s-o mai vadă...

poezie de George Drumur din Solstiţii (1936)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În şi de martie

nu cade şi ea ca orice ploaie
cade năvalnic măsurând în invizibile fire
pe ieri în azi
până mâine
se învârteşte în jurul meu
neîmpuţinată
ar vrea să mă ocolească dar se răzgândeşte
apoi mă înveleşte cu năframa-i transparentă
această ploaie de martie
ce cade în sus
să se răsfire dintre nori
ca un cântec de păun
duplicat în toate oglinzile fanteziei
să-l asculte grădina
ce vieţuieşte sinceră / nimic nu o costă să fie
mai răbdătoare /
cu dorinţe de confidenţe decisive
fără dor de a fost

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această ploaie de martie

nu cade şi ea ca orice ploaie
cade năvalnic măsurând în invizibile fire
pe ieri în azi
până mâine
se învârteşte în jurul meu
neîmpuţinată ar vrea să mă ocolească dar se răzgândeşte
apoi mă înveleşte cu năframa-i transparentă
această ploaie de martie
ce cade în sus apoi se răsfiră dintre nori
ca un cântec de păun
duplicat în toate oglinzile fanteziei
să-l asculte
grădina
ce vieţuieşte sinceră
nimic nu o costă să fie
mai răbdătoare cu dorinţe de confidenţe decisive
fără dor de a fost

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt cel mai bun [Rondou... de candidat]

Sunt cel mai bun şi vreau să vă supun
Dorinţa mea: de-acum să fiu imun...
(Aşa-s de bun, că mă uimesc pe mine
Că pot să mă prefac atât de bine
Şi pot în jurul meu să vă adun).

Vedeţi, eu nu mă-ncred ca un păun,
Şi nici nu ţip spre voi ca un nebun,
Mănânc sarmale, nu mâncări străine,
Sunt cel mai bun.

Vă jur că n-am să fiu un căpcăun
(La unele, nu ştiu de m-aş abţine,
Măcar puţin, în braţe, de le-aş ţine)
Să mă votaţi, eu asta vă propun,
Nu fac promisiuni, dar pot să spun:
Sunt cel mai bun.

poezie satirică de Daniel Vişan-Dimitriu din Parfum... vesel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legături fraterne

am creat cu poeţii legături fraterne
ne leagă versul cu lumea minunată
descopăr cu ei cărările eterne
marea de iubire cu munţi împreunată.

descopăr cu poeţii ninsorile luminii
cuvintele care animă visele măreţe
sunt mai împodobiţi decât păunii
cu zboruri spre stele ştiu să mă înveţe.

în fiecare clipă îmi e dor de vers
o lume fermecată creată de poeţi
sunt magia şi misterul acestui univers
se înalţă la el ca munţii semeţi.

inspiră la sacru demonul pervers
şi-i crează beznei factorul advers.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apollinaire

Apollinaire, pe tine te-a iubit cineva?
Este iubirea monedă de schimb pentru viaţa de apoi?
Ţi-au despicat craniul pentru păcatele cui?
Tu cunoşteai legile nobleţii, precum Orfeu,
Tu ai iubit ţestoasa, calul, capra, şarpele, pisica,
Leul, iepurele, dromaderul, şoarecele, elefantul,
Omida, musca, puricele, lăcusta, delfinul,
Meduza, racul, crapul, porumbelul, păunul, bufniţa,
Boul, tot bestiarul, dar omul, omul erai tu? Aşa cred.
Turme de poduri vin în urma ta, gloriosule
Apollinaire, Apollo în aer.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Camee

sunt mută
nu mă provocaţi!
nu-mi plac intrările cu japca în viaţă şi nici nimenii care nu ştiu că cel mai frumos lucru la un om e sensibilitatea

în sufletul omului sunt născări de cuvinte,
poeme scrise în piatra inimii cu sânge năvalnic

ce dacă sunetele s-au transfigurat demult,
la marea schismă a păunilor?

nu, nu mă provocaţi!
vă voi face faţă oricând şi oriunde!
sunt mută, dar puternică precum o camee

inima mea e un scut scartelat
căruia voi, nimenii, nu-i veţi descifra niciodată
codul de semne!

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!