Poezii despre reciprocitate, pagina 5
Aripi glisante
Sunt prinsă de gheara șoimului
Ce mă ține pe rogojina lui
Își împreunează aripile glisante deasupra mea
când trebuie să mă apere de dragoni
E chioșc cuibul lui în care diminețile își pierd penele
și se învârt în jurul ciocului său cu aripile strânse
planează șoimul cutezător în resemnarea lui
și mă caută în acvariul cu pești
întinde gheara de care sunt prinsă fără să mă vadă
și descrie cercuri concentrice
mici vârtejuri în inimă
Mi-e mâna obosită
și gheara lui tremură
emoție, tristețe, nesigurață
să îmi dea drumul? lăsată să alerg printre culorile dragonilor de cretă colorată
îmi las părul să îmi fluture în curentul născut din bătaia aripilor șoimului
îmi dau seama că ochii șoimului privesc în ochii dragonilor de pe ceainic
[...] Citește tot
poezie de Alice Diana Boboc
Adăugat de Eliana Serban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singuri împreună
Ca simbioză, glumă biologică deșartă,
Da!... Poate pentru avantajul reciproc,
Dar nu! Fidelitatea este moartă;
E numai o iluzie consensuală, e un joc.
... Sau niciun joc, e adevărul pur
De-a fi mimetici de devotament
Unul spre altul, tur contra retur...
În niciun caz pe motivație de sentiment.
Apropierea nu-i o garanție,
Nici fizicul, nici gândul nu sunt paralele;
La om, e-o genă recesivă-n seminție...
Superiori în univers; promițători de stele.
Ah, cum ne prăduim pe-ascuns de omenie
Purtându-ne în fond ascunse uri,
Dorind la alt, ce nu vrem nouă să ne fie...
Suntem săraci interior, doar umpluturi!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă
dacă te-aș regăsi
ți-aș povesti în sfârșit
de ce m-am născut o dată
și am murit de câteva ori
tu ai să râzi-clopot
apoi ai să plângi-toacă
ne-am putea
număra singurătațile reciproc
tu din trecutul meu
și eu din al tău
am putea urca în hamacul lunii
să privim desfrunzirea timpului
și te-aș întreba timid
dacă mai doare tatuajul
de pe inimă cu numele meu
tu ai putea să mă-ntrebi
dacă ți-am păstrat ultimul sărut
pe retina Ochiului
apoi întristați de clepsidra zgârcită
ne vom lua rămas bun
[...] Citește tot
poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baldachin
Deschide corabia de frunze a pădurii
zornăie aerul păsărilor sparge oglinda dimineții
taurul luminii cu coarnele buclate în fântâni.
Adu în cuvinte un tron, un imn pentru patul nupțial
această glastră a arborelui genealogic
presărați peste el mălaiul canarilor
rupeți pâinea în două a vulturului
din pleoapa lui el trage ca o spadă privirea
și pune între neant și viața din toate zilele
apostrofa pliscului său
în plicuri scrisorile sunt mâini cu cari ne căutăm reciproc
o stea filantă hymenul în traiectoria sângelui
întârzie trimisă epistola păsărilor.
Pat nupțial crizantema nopților de fosfor
în zâmbetul tău a plâns un bébé poetul
un bébé sanguin atletul 1½ kgr. Lindberg
dintr-o infimă dizenterie putea muri Attila
Guillaume II ș. a. m. d.
Umblă prin sânge acum închis ca în turn
te apleci sub inimă ca sub abat-jour
[...] Citește tot
poezie clasică de Stephan Roll (august 1929)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Troc vital
M-am gândit să-mi fac viața sul,
S-o strâng când simt că prea s-ar pierde,
Sau ca s-o curăț, de-i murdară...
Depozit s-o pun la scop nul,
S-o rotunjesc în pururi verde...
Roșu covor s-o întind, pe-o scară.
Așa, mă întreb cum s-o fac lucru,
Că de-i a mea, la propriu s-o am.
Nu să dispună ea de mine,
Să-mi stoarcă-n lacrimi, dulce-sucu',
Să mi-o transform din timp, în ban...
Să-mi cumpăr nouă... de nu ține.
Îmi caut membri pentru club;
Să ne plătim toți cotizații
Pentru un fond, la reciproc...
Nu să plătim dobânzi la cub,
Cu zilele s-avem tranzacții!...
Poate Divin ne-acceptă troc...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
D-ale tranziției sau Treptele integrării - I
De când nu i-a mai rămas
decât un singur cap
după ce Făt-Frumos i le-a retezat pe celelalte
Balaurul nu mai scuipă foc ;
privește cu blândețe în jur
pentru că-i este milă de sine.
Nici Făt-Frumos nu mai este
chiar atât de intransigent
de când nu mai poate mânui paloșul
din cauza poliartritei.
Parcă nici unul dintre ei
nu și-ar mai da viața
atât de ușor pentru o Cauză.
Cu vârsta, au început să-și dorească
liniștea...
Au rămas foarte singuri
de când copiii navighează pe internet ;
de aceea, au nevoie unul de celălalt,
își fac mari concesii reciproce
și, uneori, pot fi văzuți împreună, în parc,
[...] Citește tot
poezie de Traian Călin Uba din Și totuși, rodim
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Povestea noastră
aparent fără nicio legătură cu scenariul biblic
această derizorie contorsiune de destine
unul împotriva celuilalt ca și cum
reciproc ne-am fi privat de locul binemeritat
în fantomaticul paradis
același imbold preistoric ne îndeamnă
fiecare pe sine să se salveze
înainte ca celălalt să o facă!
uităm infinit cât de înjumătățiți
cât de bolnavi suntem!
să fie vis?!... aproape-realitate?!
eu în rochie retro și coafură asortată
în privirile unui public cenzurându-și aplauzele... poate înjurăturile
... pășesc... pășesc într-un viitor niciodată de tine anticipat
de undeva din afară încerc să spun lucrurilor pe nume
chiar dacă tu... chiar dacă...
poezie de Daniela Luminița Teleoacă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zburătoarea
mâncam reciproc pâinea trupurilor noastre
lacrima venise la pachet, era promoție la tristețe
în lanțul de magazine din cușca Pământului,
acolo se vinde robie
lanțul social însă ne întemnițează animalitatea
sub coajă mai erau vreo doi îngeri, demoni pe-atâta
nu-ți pot vorbi despre iubire, ți-aș nega misterul
fustelor tale amărui
și veștejirea frunzei întru Domnul
dragostea mi-e o luptă cu bulgări de-omăt de hârtie
în dimineața morții
să las vie bezna ce-mi străpunge-n cuvânt,
amorul tău a urca în lumină
fără tine, femeie de niciodată,
carnea mi-e o cale ciudată,
exiști doar în sensul zborului,
respirând carnalitatea ta aeriformă
[...] Citește tot
poezie de Ștefan Petrea
Adăugat de Hefaistos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zâmbet din etern
Am clipit doar puțin, doar atât și te-ai dus,
Cu privirea te caut, dar nu ești, ai apus
Printre timpuri târzii eu aștept, nu mai vii,
Poate crezi că sunt trist, însă știu că revii
Pân-atunci am să scriu, tu citește de vrei,
De mă cauți prin vers poți să vii să mă iei,
Știu că ei nu-nțeleg dar nu-mi pasă deloc,
Sunt puțini care știu ce-am simțit reciproc
Tu un zâmbet mi-ai fost când apusul venea,
Răsărit deveneai din lumină de stea,
Adiere de suflet, ce nu mulți au simțit,
Un păcat minunat, un etern ce-am trăit
Mă condamnă de vrei, mă iubește de poți,
Însă dacă o faci, te-aș ruga să-mi arăți,
Ca să știu că exiști, ca să știu că mai sunt
Între steaua din cer și albastrul pământ
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezultatul final
Nu există riscuri până la nivelul fatalului
niciun prag nu poate fi trecut liber,
orice cădere în subsol
amenință trecerea printre idealuri.
Axiomele sar din una în alta
se susțin reciproc,
încearcă să se definească prin enunțuri
care fixează punctul geometric
în cercul format de unghiurile potrivnice
la intersecția cu sfera noastră de interes
a formatului imaginar.
Din vârful fiecărui unghi ascuțit
coboară verticala certitidinii
în centrul fiecărui cuvânt pe care vi-l spun
și nicio literă
nu sună mai frumos ca o liră.
Nimeni nu se teme de moarte.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (31 mai 2014)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre reciprocitate? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre reciprocitate, adresa este: